Conducerea Antipa: Regulamentul de urbanism nu permite construirea în zona vizată pentru Muzeul Holocaustului | DOCUMENT

Conducerea Muzeului Antipa a solicitat Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" un punct de vedere privind potenţiala amplasare a Muzeului Naţional al Evreilor şi al Holocaustului din România în parcul instituţiei de istorie naturală. Este vorba, mai precis, de partea de parc situată între Muzeul Antipa şi Muzeul Ţăranului Român, o suprafaţă de 5.300 de metri pătraţi.

Solicitarea a venit în contextul în care Ministerul Culturii a anunţat, săptămâna trecută, că va fi creat un complex din Muzeul Ţăranului, Muzeul Antipa, Muzeul Satului şi viitorul Muzeu al Holocaustului, iar, pentru acesta din urmă, se are în vedere spaţiul existent între Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Spaţiul vizat reprezintă 45% din parcul Muzeului Antipa.

"Ca urmare a declaraţiilor referitoare la o potenţială amplasare a Muzeului Naţional al Evreilor şi al Holocaustului din România pe terenul aferent Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa», instituţia noastră a contactat Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu». Aceasta, prin Centrul său de Cercetare, Expertiză şi Consultanţă, a luat parte la elaborarea planului urbanistic zonal şi a planului de reglementări al zonei protejate în care se află muzeul nostru. Considerând această instituţie ca fiind cea mai competentă pentru a emite o interpretare a acestor reglementări, am cerut acestora un punct de vedere asupra potenţialului de dezvoltare al acestei zone. Răspunsul acestora a fost unul fără echivoc şi în perfectă concordanţă cu opinia experţilor în muzeografie şi a lumii academice din România", se arată într-un text remis, miercuri, MEDIAFAX, de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti.

În punctul de vedere formulat de prof. dr. arh. Dan Marin, şef proiect PUZ Zone construite protejate - Municipiul Bucureşti, se arată că, "având în vedere intervenţiile permise de regulamentul de urbanism aferent zonei construite protejate nr. 84 «Parcul Kiseleff-Delavrancea» - « conservarea spaţiilor, construcţiilor şi plantaţiei valoroase existente» - şi condiţiile specifice ale parcelei Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa», în planşa de reglementări o posibilă extindere a muzeului este amplasată spre Bd. Ion Mihalache (aliniere indicată cu linie albastră), nu spre Şoseaua Kiseleff. Sensul acestei poziţionări şi al restrângerii ocupării terenului este cel de a proteja spaţiul verde situat între clădirea muzeului şi limita de proprietate spre Muzeul Ţăranului Român («spaţiu verde amenajat») şi de a păstra dominaţia vegetaţiei dense şi înalte în imaginea Şoselei Kiseleff şi a conexiunii ei cu Piaţa Victoriei".

Ca parte a PUZ Zone construite protejate - Municipiul Bucureşti, prevederile regulamentului aferent zonei nr. 84 "Parcul Kiseleff-Delavrancea" se întemeiază pe argumente istorice, culturale şi morfologice.

"Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (1903 - 1906), Muzeul Naţional de Geologie (1906 - 1924) şi Muzeul Ţăranului Român (iniţial Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, 1912 - 1941) sunt legate nu numai de proximitatea şi de misiunea lor culturală, ci şi de o altă caracteristică comună: au fost construite urmând un acelaşi model de factură romantică, ca edificii amplasate în interiorul unor mari spaţii plantate. Împreună, ele fac parte din scenariul urbanistic mai amplu al zonei de parcuri din nordul Bucureştiului, care s-a constituit în timp, începând cu amenajarea în anii 1840 a Şoselei şi Grădinii Kiseleff, continuând cu trasarea Şoselei Jianu (astăzi Bulevardul Aviatorilor) şi terminând cu amenajarea Parcului Naţional şi a Muzeului Satului în primele decenii ale secolului XX. Din aceste motive, întreaga zonă construită protejată a fost caracterizată în regulament drept un «parc istoric semnificativ; martor al structurii şi imaginii Bucureştiului»", se mai arată în documentul transmis de Universitatea "Ion Mincu" conducerii Muzeului Antipa.

Densitatea redusă a construcţiilor şi plantaţia masivă contribuie în mod decisiv la definirea valorii parcului, "care necesită un grad de protecţie maxim şi exclusiv intervenţii apte de a-i conserva şi potenţa calităţile principale, începând cu cea de spaţiu verde", se arată în acelaşi punct de vedere.

"Restrângând discuţia la Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa», monument istoric de grupa A, spaţiul din vecinătatea sa imediată a fost conceput ca o grădină a muzeului, aşa cum. apare şi în planul Bucureştiului din 1911. Ca martor al viziunii iniţiale de amenajare urbanistică şi peisagistică a zonei, acest spaţiu este parte integrantă a substanţei monumentului şi a semnificaţiei sale istorico-culturale", se explică în acelaşi document.

Într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Culturii se arată că, "având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român",

Comunicatul Ministerului Culturii părea să contrazică afirmaţiile făcute cu câteva ore mai devreme de ministrul Culturii, Daniel Breaz, dar nu făcea decât să reformuleze declaraţia vagă a oficialului.

Ministrul Daniel Breaz a afirmat, pe 18 iulie, la prezentarea bilanţului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pentru primele şase luni din anul 2019, că "Nu există nicio dispută cu Muzeul Antipa. Sunt subiecte de presă, e o scrisoare deschisă şi chiar le-am mulţumit celor care au scris acea scrisoare în care au prezentat o anumită situaţie, pentru eleganţa... şi sincer vorbesc aici, nu sunt nici ironic... chiar au fost eleganţi în acea scrisoare deschisă. Clar, Guvernul României are în programul de guvernare înfiinţarea acestui Muzeu al Holocaustului (...). Avem susţinerea, după cum aţi văzut în acea scrisoare deschisă, inclusiv din partea Academiei Române. Deci, toţi spun că este necesară construirea unui astfel de muzeu. În momentul de faţă, suntem şi elaborăm o hotărâre de guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi cu o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv. Vom vedea după ce vom încheia toate aceste demersuri legate de hotărârea guvernamentală. Acolo unde ne permite legea, acolo unde ne permite PUZ-ul, PUD-ul municipiului Bucureşti vom găsi o soluţie astfel încât să putem înfiinţa acest muzeu. Mă repet, locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul Antipa şi Muzeul Ţăranului Român, ca să exclud din start orice speculaţie".

După anunţul făcut de Ministerul Culturii, conducerea Muzeului Antipa a transmis într-un comunicat, remis MEDIAFAX pe 19 iulie, că se arată contrariată de dezacordul dintre Ministerul şi ministrul Culturii privind crearea unui complex care să cuprindă Muzeul Ţăranului, Muzeul Antipa, viitorul Muzeu al Holocausului şi Muzeul Satului: "Ideea unui complex muzeal care reuneşte muzee atât de diferite este destul de ciudată".

În acelaşi comunicat, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti, a spus că salută ideea unor consultări publice pentru a decide amplasamentul noului Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.