- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (29.10.2014, 18:12)
- Departamentul Economic
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Conferinţa "Ziua Publicităţii": Bunăstarea populaţiei, corelată cu investiţiile în publicitate - FOTO
Nivelul de bunăstare a populaţiei este în corelaţie directă cu nivelul de investiţii în publicitate, online-ul a schimbat piaţa de publicitate şi modul în care oamenii se informează, iar agenţiile şi companiile trebuie să se adapteze şi să inoveze pentru ca atât piaţa, cât şi economia să crească.
Urmărește
224 afișări
Conferinţa "Ziua Publicităţii": Bunăstarea populaţiei, corelată cu investiţiile în publicitate (Imagine: Marius Dumbraveanu/Mediafax Foto)
Acestea sunt concluziile panelului "Publicitatea şi dezvoltarea economică în România", din cadrul evenimentului "Ziua Publicităţii – publicitatea creşte România", organizat, miercuri, de IAA Romania, în parteneriat cu Ziarul Financiar.
Piaţa de publicitate din România este evaluată la circa 500 de milioane de euro, dar este mică în comparaţie cu Ungaria sau Polonia. Creşterea poate veni însă de la publicitatea online şi pe mobil, segment care deşi are o valoare mică acum, creşte cel mai rapid. "Piaţa din România este de 500 de milioane de euro. Comparativ cu pieţele din jur, piaţa este mai mică. Cred că este o corelaţie directă între nivelul de bunsătare a populaţiei şi nivelul de investiţii în publicitate", a declarat Mihai Bârsan, preşedintele IAA România.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Melania Trump nu respectă tradiţia: Prima doamnă nu se va întâlni cu Jill Biden la Casa Albă
-
Ion Cristoiu: Mă întrebam pe 14 noiembrie 2014: Sunt românii capabili, duminică, la al doilea tur, de o Revoluţie prin vot?
-
Trump deţine controlul deplin asupra guvernului, dar nu va obţine întotdeauna ceea ce doreşte
-
Cutremur joi dimineaţa în Arad
El consideră că piaţa de publicitate ar putea reprezenta un factor de creştere economică pe termen lung, pentru că prin intermediul advertising-ului se accelerează rata de inovaţie "Adopţia de noi produse dura în trecut până la 200 de ani. Fără publicitate nimeni nu ar şti de inovaţii, însă este foarte important să vorbim despre publicitate nu doar prin reclame şi campanii, ci şi prin industrie – să educăm şi să informăm publicul despre rolul marketingului”, a declarat Bârsan. El a mai precizat că piaţa de publicitate a avut de suferit în timpul crizei, când bugetele au fost tăiate semnificativ.
“În condiţii de criză se taie în primul rând bugetele de publicitate, pentru că ele au cel mai mic ataşament emotional, iar orice altă ajustare ar avea efect fie asupra produsului, fie asupra organizaţiei”, a spus preşedintele IAA România.
Adrian Boţan, creative partner la McCann Bucureşti, consideră că principalul motor de creştere al pieţei de publicitate poate fi creativitatea, pentru că România se află în topul celor mai creative ţări din regiune, însă este nevoie de educarea pieţei şi de targetarea business-urile din străinătate.
“Creativitatea şi ideile pot fi transformate în bani şi pot duce la creşterea pieţei de advertising, însă trebuie în primul rând să educăm antreprenorii. Apoi, ar trebuie să stabilim un hub de creativitate şi să încercăm să atragem şi să preluăm business-uri din regiune. Nu toate ţările au acelaşi nivel de creativitate ca noi”, a declarat Adrian Boţan în cadrul transimisiei speciale ZF Live de la Ziua Publicităţii.
El a mai precizat că dezvoltarea pieţei de digital reprezintă o oportunitate pentru creativii români. Boţan este de părere că scăderea pieţei de publicitate la jumătate în ultimii şase ani reprezintă mai degrabă o corecţie, pentru că au existat nişte ani de inflaţie a preţurilor, însă declinul este şi efectul revoluţiei digitale, care duce la dispariţia unui număr mare de publicaţii.
Andreea Zoescu, manager Deloitte, a declarat, în cadrul transmisiei speciale ZF Live de la "Ziua Publicităţii", că piaţa de publicitate din România ar putea creşte în următorii ani cu până la 5%, ca urmare a perspectivelor de avans economic, însă România va continua să rămână în urma ţărilor dezvoltate, precum SUA sau statele din Europa de Vest. "În România preţurile la publicitate au scăzut foarte mult. În plus, industriile care generează creştere economică nu sunt neapărat legate de piaţa de advertising. Avem generatori de PIB care nu consumă publicitate, iar un astfel de exemplu este agricultura. Totuşi, un avans de 5% al pieţei de publicitate în următorii ani este un scenariu realist", a spus Zoescu.
"Intrăm într-o eră a adevărului în termeni de consumatori şi de companii. În termeni de consumatori, oamenii sunt mai informaţi, este mai dificil să se vândă. Prezenţa online este dominantă. Trebuie să fim mai inovativi şi să încercăm lucruri noi pentru promovare. Numai aşa putem penetra piaţa şi putem creşte piaţa de advertising", a adăugat Răzvan Orbulescu, marketing director în cadrul FrieslandCampina România.
Invitaţii panelului "Publicitatea şi societatea civilă", organizat în cadrul conferinţei "Ziua Publicităţii", au apreciat că acţiunile de tip CSR au crescut ca număr în criză, în pofida bugetelor mai restrânse ale companiilor, dar în acelaşi timp şi agenţiile de publicitate s-au implicat în mod gratuit în campanii sociale. "Este un paradox pe care l-am constatat în publicitate. Pe măsură ce a intervenit tot mai puternic criza, a crescut cumva numărul implicărilor agenţiilor în campaniile de CSR. Sunt două motive: motivare externă şi internă. Motivul intern este despre convingerea oamenilor că fac un lucru bun, în care cred. În perioada electorală creşte foarte mult frecvenţa de campanii de acest fel”, a declarat Sorin Psatta, integrated communication director al Graffiti BBDO România.
Mai mult, publicitatea ar trebui să pună mai mult accentul pe partea educativă şi să promoveze principii etice. "Oamenii pot fi educaţi. Mi se pare foarte important ca lumea advertisingului să sprijine ONG-urile, social entrepreneurship", a spus Adriana Comăneci, managing partner al Reviro.
La panelul "Publicitatea şi brandul României", Jean Valvis, CEO al Valvis Holding, a apreciat că România are nevoie, pe lângă un brand de ţară, să devină un brand în sine, dar acest lucru se poate realiza în timp. "România are un brand de ţară, dar ar putea să fie un brand ca ţară. Brand înseamnă să pot să vând. Fără vânzare degeaba avem brandul", a spus Valvis, care susţine că România nu există din punct de vedere comunicaţional la nivel internaţional.
Aceeaşi idee este susţinută şi de Radu Florescu, CEO al Saatchi & Saatchi România, care a declarat că "imaginea României nu este foarte bună afară".
În panelul "Antreprenoriat şi publicitate”, organizat în cadrul conferinţei Ziua Publicităţii, Dragoş Stanca, managing partner ThinkDigital, a spus că în zona digitală este o tendinţă clară către antreprenoriat, dar companiile formate în jurul unui om, one man show, sunt tot mai greu de realizat şi ulterior vândut.
"Dacă atunci când încercam în anii '90 primele job-uri şi proiecte, era clar că trebuie să mă angajez. Acum în zona digitală antreprenoriatul este prima opţiune. Depinde dacă vrei să trăieşti visul tău sau să slujeşti proiectul altuia", a spus Stanca.
Unele dintre cele mai importante satisfacţii ale unui antreprenor sunt să ştie că a creat locuri de muncă şi că ceea ce face, face pentru sine, a apreciat Bogdan Enoiu, CEO al McCann Group România.
"Ceea ce este important este să creezi locuri de muncă şi să te duci cu plăcere, să ştii că munceşti pentru tine. Important este ca, în timp, să nu dai faliment. Atâta vreme cât creezi şi păstrezi locuri de muncă este cea mai mare satisfacţie", a spus Enoiu.
Citește pe alephnews.ro: Neom, cel mai ambiţios proiect al Arabiei Saudite, se confruntă cu probleme. Directorul general a renunțat la funcție după șase ani
Citește pe www.zf.ro: Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Andreeea Bălan, apariție spectaculoasă la Protevelion 2025. Rochia a lăsat la vedere mult
PROSPORT.RO
Motivul real pentru care Ioana State și Mane Voicu au pierdut finala Asia Express. De ce au fost desemnați câștigători Nicolai Tand și Sorin Brotnei
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 08:09
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 995. Ucraina neagă acuzaţiile privind dezvoltarea de arme nucleare / Biden şi Xi se pregătesc pentru discuţii privind sprijinul Chinei pentru Rusia
-
astăzi, 08:09
Peste 800 de milioane de oameni suferă de diabet, boala care ameninţă mai ales ţările sărace