Construcţia Panteonului României nu va depăşi 20 de milioane de euro

Fundaţia care va coordona proiectul de realizare a Panteonului României a fost inaugurată miercuri, la Bucureşti, la Academia Română, unde îşi are şi sediul.

Fundaţia Panteonul României este condusă de Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române şi are trei vicepreşedinţi - Radu Ciuceanu, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, şi inginerul Nicolae Ivan. Aceştia se numără printre cei 27 de membri fondatori ai fundaţiei care au primit, miercuri, diplome din partea forului cultural şi ştiinţific.

Vicepreşedintele Academiei, Dan Berindei, unul dintre membrii fondatori, a declarat că această modalitate de comemorare este "o datorie elementară a unui popor", care, în cazul românilor, va duce la o "trezire" a identităţii naţionale.

El a mai arătat că, în stadiul actual al proiectului, rămân deschise probleme precum locaţia Panteonului, proiectul arhitectonic şi alegerea celor care vor fi aduşi în Panteon sau amintiţi prin plăcuţe comemorative, în cazul acelor personalităţi care şi-au exprimat dorinţa de a fi înmormântate într-un anume loc.

Pe lângă un loc de comemorare, Panteonul va fi şi un monument care va atrage vizitatorii străini, aşa cum o fac mănăstirile din nordul Moldovei sau Palatul Parlamentului, a mai spus Berindei.

Un alt membru fondator al Fundaţiei Panteonul României, Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit al Bisericii Catolice, a subliniat că acest proiect reprezintă "un act de curaj", "o operă deloc uşoară în timpuri grele", dar şi "o datorie de onoare", şi că Biserica Catolică va sprijini demersul Academiei, dându-şi binecuvântarea, dar şi din punct de vedere practic.

Vicepreşedintele Fundaţiei Panteonul României, Radu Ciuceanu, a citit mesajul de sprijin din partea mitropolitului Bartolomeu Anania, care se numără, de asemenea, printre membri fondatori ai fundaţiei.

Ciuceanu a mai remarcat şi că, "pe cât a fost de hulită demolarea regimului ceauşist, pe atât pot exista obiecţiuni când vine vorba de construcţia unui monument peren", însă ridicarea Panteonului reprezintă şi un act de dreptate, pentru că "aici îşi vor găsi locul ţăranul român, luptătorul din tranşee şi sfântul învăţător". "Acest proiect demonstrează că Academia este o instituţie vie", a mai spus Ciuceanu.

Vicepreşedintele fundaţiei, Păun Ion Otiman, unul dintre cei care au promovat încă de la început ideea construcţiei unui Panteon al României, a spus că, deşi nu este arhitect, consideră că edificiul respectiv ar trebui să fie "o oglindire a arhitecturii româneşti" şi că printre personalităţile care vor fi comemorate acolo ar trebui să se numere soldatul necunoscut, cei 12.000 de dascăli care au murit în luptă în timpul celor două războaie mondiale şi cei care, după 1947, s-au refugiat în munţi şi s-au opus regimului comunist.

Academicianul Gabriel Ţepelea a atras atenţia că pe statuia lui George Coşbuc, din Cimitrul Bellu, scrie că a fost ridicată prin subscripţie publică de refugiaţii din Transilvania. "Problema care se pune este cu cine pornim la drum, cine va fi alături de noi, când foarte mulţi sunt preocupaţi de ziua de mâine", a spus Ţepelea, amintind că monumentul a fost ridicat în 1943 - 1944, o perioadă de asemenea dificilă. "Atât Ateneul, cât şi monumentul de care vorbeam au fost ridicate nu de oameni foarte avuţi", a mai spus Gabriel Ţepelea.

Locaţia viitorului Panteon nu a fost încă stabilită

Nicolae Ivan, vicepreşedinte al Fundaţiei Panteonul României, a declarat pentru MEDIAFAX că încă nu a putut fi demarată campania de strângere de fonduri, pentru că procedurile de înregistrare a fundaţiei au durat şase luni, din cauza birocraţiei.

Pe de altă parte, Nicolae Ivan a spus că va fi nevoie de "10 - 20 de milioane de euro pentru acest proiect, nu mai mult", astfel încât costurile nu îi sperie pe iniţiatori.

Fundaţia se va ocupa de managementul proiectului Panteonul României, prin filiale judeţene, care vor avea dubla misiune de a strânge fonduri, dar şi de a face propuneri privind personalităţile care să fie incluse în Panteon, a mai explicat Nicolae Ivan. Selectarea acestor personalităţi va aparţine unei comisii a Academiei, dar una "suficient de largă şi cu suficient de puţină putere pentru a lăsa votul popular să fie preponderent", a adăugat Ivan.

Locaţia viitorului Panteon nu a fost încă stabilită, Nicolae Ivan spunând că ar fi vizate şase locuri din Capitală, dintre care vor fi selectate două sau trei pentru a fi avute în vedere în concursul internaţional de arhitectură. Panteonul ar putea fi o nouă construcţie sau ar putea fi amplasat într-o construcţie deja existentă.

Prezent la inaugurarea de miercuri, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a declarat că Primăria va susţine proiectul Panteonului, pentru că Bucureştiul are nevoie de monumente de for public şi de spaţii publice.

Printre locurile vizate pentru construirea Panteonului se numără un teren aflat la circa 200 de metri de Crematoriul Cenuşa din Parcul Tineretului, care se pare că este liber de sarcină juridică, a declarat pentru MEDIAFAX Păun Ion Otiman, în urmă cu două zile.

Terenul respectiv are formă de promontoriu, ceea ce ar pune în valoare noua construcţie. Academia viza iniţial clădirea fostului crematoriu pentru realizarea Panteonului. Acesta din urmă nu trebuie să fie "doar un spaţiu de comemorare", ci să îndeplinească şi o importantă funcţie educativă, prin găzduirea unor conferinţe şi dezbateri, a mai spus Otiman.

Caietul de sarcini pentru proiect va fi elaborat în urma consultărilor cu arhitecţi şi istorici. Reprezentanţii fundaţiei au avut deja mai multe întâlniri cu preşedintele Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza, dar şi cu arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, şi speră să poată lansa concursul de proiecte pentru selectarea unui constructor în toamna acestui an, după ce se vor întâlni şi cu Primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Reprezentanţii Primăriei s-au arătat până în prezent interesaţi şi binevoitori faţă de construcţia Panteonului, a mai spus Otiman.

Finanţarea proiectului se va face din fonduri private, fără să fie implicat bugetul de stat, după cum au anunţat, încă de anul trecut, iniţiatorii lui.

Selecţia personalităţilor ce vor fi incluse în Panteonul României va fi făcută inclusiv prin consultări cu asociaţii profesionale şi în urma unor propuneri regionale şi locale.

Nominalizarea, făcută sub patronajul Academiei Române, va ţine seama exclusiv de contribuţia adusă de fiecare nume propus, indiferent de naţionalitate, religie, convingere politică, regiune sau epocă, mai precizează reprezentanţii Fundaţiei Panteonul României.