Corlăţean cere excluderea mass-media din Strategia naţională de apărare

Documentul semnalează includerea presei, în noua Strategie naţională de apărare a României, printre factorii de vulnerabilitate la adresa securităţii statului, "prin fenomenul campaniilor de presă orchestrate şi a presiunilor exercitate de trusturile de presă asupra deciziei politice, în scopul obţinerii de avantaje de natură economică".

Textul atrage atenţia asupra încălcării libertăţii de expresie şi a libertăţii mass-media, garantate atât de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art. 10), cât şi de Declaraţia universală a ONU privind drepturile omului (art. 19) şi alte instrumente juridice internaţionale la care România este parte, se arată într-un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

În moţiune este amintită importanţa, pentru libertatea presei, a principiilor de la Johannesburg, care prevăd că "nici o restrângere a libertăţii de expresie sau de informare nu poate fi impusă prin invocarea securităţii naţionale dacă guvernul nu poate demonstra că această restrângere este reglementată de lege şi necesară într-o societate democratică pentru a proteja un interes de securitate naţională legitim".

În opinia lui Corlăţean, orice restrângere a libertăţii de expresie trebuie să fie fundamentată pe principii şi standarde internaţional recunoscute, altfel poate servi drept precedent pentru potenţiale iniţiative legislative al căror scop ar fi acela de a slăbi atitudinea critică a mass-media.

Moţiunea solicită Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei să ia măsurile necesare pentru ca autorităţile române să excludă referirile la mass-media din noua Strategia Naţională de Apărare.

Conform sursei citate, printre cei care s-au alăturat acestui demers se numără atât membri ai delegaţiei române, cât şi preşedintele Grupului socialist din cadrul Adunării şi parlamentari din Germania, Marea Britanie, Austria, Elveţia, Grecia, Republica Moldova, Estonia, Polonia, Finlanda, Lituania.

Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată în CSAT în luna iunie.

Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, în iunie, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.

Comisiile de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat favorabil, la sfârşitul lunii august, textul Strategiei Naţionale de Apărare, menţinând referirea la campaniile de presă ca element de vulnerabilitate.

Documentul urmează să fie dezbătut în comisiile parlamentare de apărare.