Cozi la muzeele bucureştene, în noaptea dedicată acestora - VIDEO

Sărbătoarea Muzeelor, iniţiată în urmă cu cinci ani de Ministerul Culturii şi Comunicaţiilor din Franţa, continuă să aibă tot mai mult succes şi în România. Atraşi de evenimentul gratuit, care promitea de la spectacole de dans, muzică, teatru şi film, expoziţii la proiecţii în aer liber, mii de bucureşteni au ieşit sâmbătă seară din case pentru a merge la cele 11 instituţii care şi-au anunţat participarea la Noaptea Muzeelor: Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional de Geologie, Muzeul Naţional "George Enescu", Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Muzeul Tehnic Naţional "Dimitrie Leonida".

Bucureştiul a devenit în noaptea dinspre sâmbătă spre duminică o adevărată metropolă a plimbărilor, mii de oameni colindând străzile oraşului pentru a vedea colecţiile muzeelor intrate în circuit. Gândită ca o iniţiativă care să atragă toate categoriile de public, în special pe cele care în general nu merg la aceste instituţii, Noaptea Muzeelor şi-a atins scopul, mii de tineri şi adolescenţi alegând să petreacă o seară de mai vizitând aceste instituţii, pentru a asista la spectacole, expoziţii sau pur şi simplu pentru a se plimba purtaţi de mulţime.

Mai mult, două dintre cele unsprezece instituţii muzeale - Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană - au fost luate efectiv cu asalt, vizitatorii formând în faţa intrărilor cozi care se întindeau pe o distanţă de circa o sută de metri.

Oferta instituţiilor a fost variată şi adaptată momentului, atât prin introducerea noilor forme de media, cât şi prin interactivitatea unora dintre proiecte. De exemplu, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), vizitatorii au fost invitaţi să creeze propriile lor picto-poezii, suprapunând peste tablouri texte extrase la întâmplare dintr-un joben, după modelul dadaist. Şi pentru că anul acesta a fost rândul poeziei să propună o altă decodare imagisticii picturale, unele dintre tablourile din Galeria de Artă Românescă Modernă şi din Galeria de Artă Europeană au fost puse în relaţie cu câte un text poetic, prin intermediul instalaţiilor sonore.

Pentru cei care au aşteptat aliniaţi la rând şi mai mult de o oră pentru a putea intra în muzeu, organizatorii au pregătit proiecţii de film - două versiuni cinematografice ale povestirii "Prăbuşirea casei Usher", a lui Edgar Allan Poe -, însoţite de muzică creată de ansamblul Einuiea, de inserturi din poemele lui Baudelaire sau de un aranjament pentru două chitare. La doar o oră jumătate de la deschidere, reprezentanţii instituţiei dăduseră deja 3.500 de bilete gratuite, aşteptând ca numărul vizitatorilor să depăşească 18.000, potrivit unui reprezentant al instituţiei.

Video Stirileprotv.ro

Deşi mai puţin accesibil publicului din cauza amplasării, în Palatul Parlamentului, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) a fost cea mai vizitată instituţie inclusă în circuitul Noaptea Muzeelor. Tinerii, principala ţintă a expoziţiilor de cultură urbană, nu s-au simţit descurajaţi de distanţa considerabilă de la poarta pe care se intră în curtea Palatului Parlamentului până la intrarea în MNAC, în condiţiile în care accesul cu maşina nu a fost permis. Astfel, tinerii au stat la rând zeci de minute pentru a putea vedea expoziţiile de fotografie, documentarele şi proiecţiile. În jurul orei 00.00, din cauza mulţimii adunate în faţa instituţiei, poarta care ducea la Palatul Parlamentului a fost închisă de jandarmi, fapt care nu a împiedicat curioşii să aştepte pe bulevard, cu speranţa că vor intra.

Dacă supravieţuiau încărcăturii nervoase a aşteptării, vizitatorii puteau vedea la MNAC expoziţiile de fotografie "The Fragility of Being", "Spaţii culturale dispărute", "Disobedience" sau "Shedevil on tour". Dintre acestea, "Fragilitatea Existenţei" a cuprins fotografiile şi lucrările video a peste 30 de artişti din Galeria de Fotografie a Austriei, a Muzeului de Artă Modernă Salzburg şi din Colecţia de Artă Fotografică a Austriei. Lucrările prezentate reconstituiau spaţiul postmodern, atât prin tematică - lumi virtuale, create prin contexte artificiale -, cât şi prin tehnică - reinventări ale artei şi jocuri intertextuale prin prelucrare digitală. Vizitatorii au putut vedea şi proiecţii de la festivalul Future Shorts.

La Muzeul Naţional de Istorie a României, vizitatorii au putut vedea proiecţii de filme de animaţie istorice şi asista la prezentări de uniforme şi echipament militar - din perioada domniei Regelui Carol I, în spaţiul expoziţiei "Familia Regală. O istorie în imagini". Pe lângă prelegerile tematice  însoţite de proiecţii vizuale şi ateliere practice adresate pasionaţilor de istorie, vizitatorii s-au putut delecta cu demonstraţii de dans şi luptă cu spada sau spectacole de cântec şi dans irlandez.

Un alt muzeu vizitat de bucureşteni a fost "George Enescu", găzduit în Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei. Deschis în mod tradiţional cunoscătorilor şi iubitorilor muzicii clasice, Muzeul Enescu a propus în Noaptea Muzeelor de la lucrări ale marilor compozitori, interpretate de Orchestra Liceului de Muzică "Dinu Lipatti", până la muzică de film şi muzică din animaţiile Disney, muzica anilor '80 sau prelucrări folclorice ruseşti şi evreieşti. De un mare succes s-a bucurat Grupul de Muzică Bizantină "Anton Pann", care a făcut ca muzeul să devină un spaţiu intim, dar neîncăpător pentru cei care doreau să asculte poveştile spuse de sunete.

Muzeul Municipiului Bucureşti a găzduit cu prilejul Nopţii Muzeelor câteva expoziţii temporare, precum "Istoria Europei şi a Americii în sigilii şi documente", o expoziţie creată şi organizată cu colecţia personală a doamnei Marinela Pop-Câmpeanu, şi Expoziţia Naţională de Carto-Filatelie dedicată împlinirii a 550 de ani de atestare a Bucureştiului.

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", din motive de securitate a patrimoniului, nu a putut prelungi programul după căderea întunericului, motiv pentru care a organizat Dimineaţa Muzeului. Pe lângă vizite ghidate, spectacole muzicale, vizitatorii au putut participa şi la atelierele de creaţie - olărit, ţesut, icoane - şi la demonstraţiile meşterilor populari. Muzeul s-a închis la ora 18.00, dar mulţi vizitatori care nu cunoşteau programul au continuat să se adune şi după această oră.

Pentru că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la revoluţia din decembrie '89, Muzeul Militar Naţional a abordat ca temă perioada 1965 - 1990. În acest sens a fost organizată expoziţia "Amprente ale vieţii cotidiene în perioada comunistă. 1965 - 1989", prezentând perioada comunistă prin reconstituiri.

În Noaptea Muzeelor, un autobuz special a circulat pe traseul celor 11 instituţii participante la "Noaptea Muzeelor", dar acesta venea la intervale rare, drept pentru care bucureştenii au preferat să străbată pe jos distanţele dintre muzee. Locurile de parcare din jurul instituţiilor muzeale au fost, ca de obicei, insuficiente, maşini ocupând spaţiile destinate mijloacelor de transport în comun, dar şi zonele interzise explicit parcării.

Purtaţi de dorinţa de a beneficia de un eveniment cultural gratuit, de cea de a socializa sau pur şi simplu de cea de a face o plimbare nocturnă, într-o ordine aleatorie a motivaţiilor, bucureştenii care au vizitat muzeele - fie interesaţi, fie trecând prea grăbiţi, fie comentând un pic prea zgomotos sau compensând lipsa explicaţiilor specializate cu interpretări fanteziste - au demonstrat totuşi că, în vremuri de criză, întoarcerile către resurse culturale sunt, măcar pentru o noapte, o sursă de revitalizare.

Iniţiativa "Noaptea Muzeelor", înfiinţată în 2005 de Ministerul Culturii şi Comunicaţiilor din Franţa, vizează construirea şi consolidarea unei reţele de muzee europene în jurul unui eveniment comun. Scopul este acela de a încuraja publicul larg, în special tinerii, să descopere colecţiile muzeelor. Manifestarea este un eveniment patronat de Consiliul Internaţional al Muzeelor şi Consiliul Europei.

(Material realizat de Iulia Teliban, iulia.teliban@mediafax.ro)