Cristi Puiu, despre situaţia ICR: În România, nou veniţii la putere aruncă la coşul de gunoi tot ce s-a făcut până atunci şi se apucă să distrugă

Cristi Puiu se numără printre cineaştii care, în ultima perioadă, au criticat decizia Guvernului de a trece ICR de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului, considerând că această instituţie funcţionează foarte bine în prezent.

Într-un interviu acordat France Presse, Cristi Puiu spune: "Din nefericire, de fiecare dată când se produce o schimbare a guvernului în România, nou veniţii la putere aruncă la coşul de gunoi tot ce a fost făcut până atunci, chiar şi lucrurile care funcţionează bine. Ei vor să îşi pună amprenta asupra istoriei şi se apucă să distrugă. Institutul Cultural Român funcţionează extraordinar de bine. Ceea ce se întâmplă astăzi cu Institutul, nu a făcut obiectul niciunei consultări, deşi îi priveşte pe toţi cetăţenii, întrucât ce s-a întâmplat la ICR se poate întâmpla şi în alte instituţii".

Întrebat de ce este atât de important ICR pentru artiştii români, într-o ţară care a ieşit de 23 de ani din comunism, Puiu a spus că, în trecut, cineaştii români au trebuit să se confrunte cu sentimentul nonapartenenţei la cultura europeană.

"În urmă cu zece ani, când am mers în străinătate şi am spus că vin din România, nu se vorbea decât despre Nicolae Ceauşescu şi de Nadia Comăneci. Asta era tot. Cinematografia română nu exista. În prezent, toate aceste lucruri s-au schimbat radical. Am ieşit din aceste stereotipuri", a spus Cristi Puiu. "Am ieşit din aceste stereotipuri nu doar datorită nouă, artiştilor, ci şi datorită ICR, care cu răbdare a promovat cinematografia română în străinătate, a stabilit conexiuni cu festivaluri prestigioase precum cel de la Cannes, punându-ne totodată în legătură cu producători, artişti şi critici din străinătate", a adăugat regizorul român.

Citeşte şi: Sârbu şi Haşotti: USL vrea să elimine caracterul "politic" al ICR şi să-l "deschidă" cultural

Pe de altă parte, AFP face trimitere la mai multe declaraţii de susţinere a ICR, sub actuala conducere, şi menţinerea Institutului sub autoritatea Preşedinţiei, făcute în ultima perioadă de mai mulţi cineaşti şi oameni de cultură.

Astfel, într-un comunicat, remis vineri MEDIAFAX, mai mulţi cineaşti români şi-au exprimat sprijinul faţă de ICR. Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu şi Cristi Puiu au criticat decizia Guvernului de a trece ICR de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului, cineaştii considerând că această instituţie funcţionează foarte bine în prezent.

"Îmi este greu să cred că Institutul Francez, Institutul Goethe sau British Council ar fi devenit ceea ce sunt acum dacă ar fi funcţionat ca o minge de ping-pong între diverse partide politice", a spus Corneliu Porumboiu. "Cultura, pentru mine, e dincolo de politică şi de gusturi personale, iar politica culturală trebuie făcută de oameni specializaţi în management cultural. Institutul Cultural Român a format şi are acum aceşti oameni şi ar fi păcat ca, încă o dată, s-o luăm de la început", a mai argumentat acesta.

Pentru Cristian Mungiu, demersul Guvernului este "o epurare de cea mai oribilă speţă - la fel de reprobabilă că una etnică, ideologică sau rasială". "Ce e grav e că această schimbare referitoare la ICR s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă de către aceiaşi oameni care considerau - parţial îndreptăţit, de altfel - acum trei luni, că o asemenea modalitate de decizie e improprie şi nedemocratică. Acum nu li se mai pare nedemocratică şi acţionează exact că cei pe care îi criticau, neavând nici măcar delicateţea de a simula o dezbatere publică. Nu pare să conteze decât înlocuirea grabnică şi fără judecată a tuturor celor asociaţi cu puterea dinainte, fără nici o analiză a competenţelor şi a rezultatelor lor. Există pericolul ca odată cu conducerea să fie aruncaţi peste bord şi profesioniştii care au făcut instituţia să funcţioneze şi să fie distruse structuri, programe, iniţiative care au funcţionat foarte bine - doar pentru că sunt implementate de cei dinainte", a spus Cristian Mungiu.

"În ce îl priveşte pe Horia-Roman Patapievici, dacă mâine îi va da cineva cu o cărămidă în cap, din păcate cred că vor fi foarte mulţi compatrioţi de-ai noştri care vor jubila şi care vor considera că a primit ceea ce merită - sentimentul este că ne aflăm în plină mineriadă, mai lipsesc doar minerii. E dezarmant să constaţi că după atâţia ani ne aflăm tot acolo şi e înspăimântător să trebuiască să-ţi creşti copiii într-o ţară în care ura şi intoleranţa sunt împărtăşite deopotrivă de toate taberele, lipsa de moralitate fiind atotprezentă", a încheiat Cristian Mungiu.

Citeşte şi: Patapievici, revocat în maximum 15 zile cu toată conducerea, după ce Guvernul a schimbat Legea ICR

"Îmi doresc ca în România performanţa să fie apreciată. Această măsură nu face decât să nege rezultatele remarcabile pe care le-a avut ICR în aceşti ani şi să arunce această instituţie în jocurile politice", a spus şi Cătălin Mitulescu.

Cristi Puiu a apreciat vineri că Institutul Cultural Român este singura instituţie de stat care a restituit demnitatea românilor. "Această Ordonanţă nu este altceva decât una din expresiile provincialismului nostru multifaţetat. Institutul Cultural Român este cu adevărat singura instituţie a statului român care a reuşit performanţa de a ne restitui bruma de demnitate atât de necesară însănătoşirii noastre ca naţie. Dacă noi am început să fim asociaţi şi cu altceva decât Ceauşescu, Dracula sau copiii străzii, acest lucru i se datorează în mare măsură echipei conduse de Horia-Roman Patapievici, care a muncit vreme de opt ani de zile la resuscitarea identităţii noastre culturale", a declarat Puiu.

"Nu grija pentru bunul mers al Institutului Cultural Român i-a îndemnat pe iniţiatorii acestei Ordonanţe să purceadă la mazilirea conducerii ICR, ci doar banala, păcătoasa şi lipsita de glorie invidie. Iar invidia, din păcate, pare a fi consubstanţială spiritului politicienilor noştri, care, iată, nu au reuşit să depăşească momentul Mioriţa. Mai grav este că, fiind atât de prezentă în viaţa şi relaţiile noastre şi aflându-se la originea celor mai multe gesturi (politice sau nu!), această invidie mioritică a reuşit să se adapteze şi să-şi modifice atât de bine structura, încât cu greu mai poate fi identificată ca atare - şi, deci, eradicată. E o chestiune care ţine de o diagnosticare greşită: politicienii au denumit-o «interes naţional» şi o tratează, deci, cu surle, trâmbiţe, coroane de flori şi monumente... Poate şi mai grav e faptul că cei mai mulţi dintre noi nu ne dăm seama...", a mai spus cineastul, adăugând că "nu doar invidia a reuşit să-şi piardă urma, ci şi setea de putere, care, în mod bizar, tot «interes naţional» se cheamă în jargonul politicienilor noştri".

Totodată, Cristian Pârvulescu, Alina Mungiu Pippidi şi Norman Manea s-au numărat printre semnatarii unui protest al Alianţei pentru o Românie Curată - postat vineri pe site-ul organizaţiei - faţă de trecerea Institutului Cultural Român sub autoritatea Senatului prin ordonanţă de urgenţă. "Societatea civilă, ca şi organizaţiile de monitorizare ale democraţiei au condamnat adesea practică neconstituţională şi nedemocratică a legislării prin ordonanţe de urgenţă. De aceea, protestăm şi de această data faţă de intenţia declarată a Guvernului de a regla situaţia Institutului Cultural Român prin intermediul unei asemenea ordonanţe. În vreme ce monumente istorice precum Hala Matache se distrug zilnic fără nicio intervenţie, cum poate fi justificat caracterul de urgenţă de la ICR?", au spus semnatarii protestului online.

La rândul său, preşedintele ICR Horia Roman Patapievici a susţinut joi o conferinţă de presă cu privire la ordonanţa de urgenţă a Guvernului care prevede trecerea instituţiei care o conduce de sub autoritatea Administraţiei prezidenţiale sub cea a Senatului.

La conferinţă au venit numeroşi artişti şi oameni de cultură care au colaborat cu ICR de-a lungul timpului, pentru a-şi exprima sprijinul faţă de instituţie. Printre aceştia s-au numărat Cristi Puiu, Andrei Şerban, Alexandru şi Ada Solomon, Grigore Leşe, Dan Dediu, Mihai Mihalcea, Ada Milea, Voicu Rădescu, Irina Margareta Nistor, Cristina Modreanu şi Doina Jelea.