Cristian Comeagă, Radu Gabrea, Ioan Cărmăzan şi alţi 45 cineaşti au trimis o scrisoare-manifest către Ministrul Culturii: Filmele recente sunt "respinse sau ignorate"

Cineaştii manifestă "pentru filme româneşti pe gustul publicului".

Având în vedere faptul că "bună parte din filmele româneşti recente sunt respinse sau ignorate de marele public, în timp ce multe filme mai vechi înregistrează recorduri de vizionare la televiziuni şi pe internet", un grup de 47 de cineaşti din toate generaţiile i-au trimis o scrisoare Ministrului Culturii Corina Şuteu pentru a-i solicita modificarea legislaţiei, aşteptând răspuns la sediul Uniunii Realizatorilor şi Autorilor de Film (UARF).

Producătorii Dan Badea, Cristian Comeagă, actorii Florin Zamfirescu, Daniela Nane, Anca Sigartău, regizorii Radu Gabrea, Ioan Cărmăzan, dar şi alţii, sunt semnatarii scrisoarii trimise către Corina Şuteu care cer o nouă lege a cinematografiei, un nou regulament al concursului CNC şi măsuri de stimulare fiscală.

Aceştia solicită modificarea legislaţiei în domeniu astfel încât Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) – "singurul susţinător şi responsabil instituţional pentru toate succesele internaţionale ale cinematografului românesc din ultimul deceniu" – să susţină şi realizarea unor filme care să satisfacă aşteptările majorităţii spectatorilor, spunând despre aceştia că sunt cei care "în fapt finanţează din propriul buzunar toate producţiile româneşti".

Semnatarii scrisorii au enumerat câteva principii şi măsuri a căror adoptare o consideră esenţială pentru recâştigarea publicului şi pentru salvarea industriei cinematografice, printre care: acordarea unei importanţe egale în susţinerea financiară a filmelor, indiferent de gen. Semnatarii susţin că trebuie evitată (de către comisiile de evaluare) asocierea sintagmelor precum "filme de artă", "filme reprezentative" doar cu producţiile care au succes în festivaluri, întrucât acest lucru introduce subiectivism şi desconsideră punctul de vedere al unor cineaşti şi al majorităţii publicului.

De asemenea, în aceeaşi idee, solicită "acordarea de şanse egale de a concura pentru obţinerea finanţării" tuturor, indiferent de palmares, iar concursul de proiecte să evalueze proiecte nu palmarese.

Din textul scrisorii reiese că cei 47 de semnatari susţin că în prezent resursele Fondului cinematografic este concentrat "în mâinile câtorva cineaşti", situaţie care ar trebui evitată astfel: producătorii să se poate înscrie cu un singur film anual pntru fiecare secţiune de concurs, iar limita de finanţare a unui singur proiect anual (pentru fiecare secţiune de concurs) aplicată regizorilor să fie aplicată şi producătorilor. Totodată, cer stabilirea anuală a sumei maxime ce poate fi acordată pentru un proiect (în fiecare secţiune de concurs), "aşa cum se practică în multe alte ţări europene".

Stimularea finanţării filmelor din surse private; crearea unei instituţii care să gestioneze o reţea de cinematografe moderne şi performante dedicate filmului românesc, european; instituirea unor cote de expunere minime obligatorii alocate filmului românesc în cinema şi la televiziuni; aplicarea unui sistem eficient de control al intrărilor şi încasărilor din cinema; adoptarea unor măsuri de stimulare fiscală, impunerea unor criterii de competenţă şi eliminarea situaţiilor de incompatibilitate în rândul comisiilor de administraţie, a comisiilor de concurs, în critica şi învăţământul superior de specialitate – mai solicită cei 47.

Semnatarii au cerut să fie reprezentaţi în grupul de lucru însărcinat cu elaborarea şi propunerea unor noi reglementări, asemănătoare celor din celelalte ţări europene. De asemenea, salută semnarea acordului prin care Franţa, exemplu de reuşită în domeniul cinematografiei, va oferi asistenţă în acest proces.

"În spiritul transparenţei arborate ca deviză de actualul executiv, se cere şi transmiterea pe internet a şedinţelor grupului de lucru menţionat, astfel încât nu doar oricare cineast, dar şi fiecare sprectator să poată înţelege nemijlocit ce ce fel de producţii va finanţa din banii săi şi ce fel de filme urmează să vadă în anii ce vin", se afirmă în scrisoarea-manifest.

În plus, semnatarii scrisorii au lansat o petiţie online intitulată – "Vrem altfel de filme româneşti!" , petiţie ce se regăseşte şi pe pagina de Facebook şi care solicită "semnături din partea spectatorilor dornici să vadă noi producţii româneşti ale unor comedii, filme de acţiune, de aventuri, filme istorice, poveşti romantice, ecranizări, filme pentru copii, filme de anticipaţie şi alte genuri de film agreate de marele public din întreaga lume".

Citeşte şi: Festivalul Femei pe Mătăsari: Trei zile de evenimente urbane, concerte, teatru, modă, curse pe tocuri

Citeşte şi: Cel mai mare festival de Internet ICEEfest, în pregătire la Bucureşti. 7 motive ca să mergi acolo.

Citeşte şi: Tomescu şi Stradivarius Experience 2.0. Barbar, Bartok, Catedrala Sf. Iosif, Bucureşti, 2016

Citeşte şi: Societate/ Corupţia se învaţă de mic, în familie

Citeşte şi: HeyDay, un festival de trupe tribute, organizat de creart, va avea loc în weekend-ul 27 - 29 mai, la Izvor