Cum ne ajută cărţile de ficţiune

Lecturarea operelor de ficţiune ajută la detectarea zâmbetelor false de cele adevărate, la detectarea confortului unei persoane, precum şi evaluarea emoţiilor prietenilor şi a membrilor familiei, arată autorii studiului, publicat în revista americană Science. Potrivit acestora, este vorba despre un proces mintal esenţial, care permite dezvoltarea unei reţele de acţiuni complexe în societatea umană, definită în ştiinţele cognitive ca "teorie a minţii".

În cadrul acestei cercetări, Emanuele Castano, profesor de psihologie la New School for Social Research, din New York, şi studentul său, David Comer Kidd, au realizat o serie de cinci experimente în cadrul cărora le-au cerut participanţilor să citească opere de ficţiune literară, de ficţiune populară şi non-ficţiune.

După aceste lecturi, ceretătorii au evaluat procesele cognitive ale participanţilor permiţându-le acestora să atribuie o stare mintală, o emoţie sau o intenţie unei alte persoane. Aceştia au luat parte la anumite teste bine stabilite, printre care citirea gândurilor celorlalţi, privindu-i în ochi. Pentru acest test, autorii le-au prezentat participanţilor fotografii alb-negru cu ochii unor persoane, precum şi fotografii cu diverse expresii ale unor oameni, cerându-le să descrie emoţiile şi gândurile acestora.

Cele cinci experimente pe care autorii le-au realizat au arătat că participanţii care au citit opere de ficţiune literară s-au descurcat mai bine la aceste teste spre deosebire de ceilalţi. Studiul a scos la iveală că factorul determinant pentru capacitatea oamenilor de a pătrunde în sufletul altor persoane reiese din calitatea operelor de ficţiune, care abordează diferite subiecte complexe. Autorii au explicat că lecturarea cărţilor de ficţiune îl solicită mai mult pe cititor din punct de vedere intelectual, trezindu-i gândurile creative, spre deosebire de ficţiunea populară.

"La fel ca în realitate, lumile descrise în ficţiunea literară sunt pline de personaje complexe ale căror vieţi interioare sunt greu de perceput şi se cere un efort intelectual", subliniază cercetătorii.