Creat anul acesta, în cadrul Bienalei de dans de la Lyon, spectacolul "Albă ca Zăpada" (interpretat de 26 de dansatori), a fost prezentat şi la Paris, în octombrie, constituind unul dintre momentele deosebite ale sezonului cultural european din perioada preşedinţiei franceze la Uniunea Europeană.
Montagne a adăugat că la reprezentaţiile de la Paris biletele pentru spectacol se vindeau pe piaţa neagră.
"Acest spectacol are un caracter extraordinar (…) Este un spectacol accesibil tuturor. Este un spectacol mut, o adevărată carte de imagini", a mai declarat acesta.
Asistentul coregraf Claudia De Smet a mărturisit că spectacolul este bazat mai degrabă pe desenele animate realizate de Walt Disney decât pe povestea Fraţilor Grimm.
Personajele din poveste au fost păstrate, cu mici modificări. Astfel, piticii din basm sunt prezentaţi ca fiind călugări, deoarece, potrivit unor studii de psihanaliza poveştilor, erau fiinţe asexuate.
Coregrafia este semnată de Angelin Preljocaj, francez de origine albaneză, muzica aparţine lui Gustav Mahler, iar costumele sunt create de celebrul designer Jean-Paul Gaultier.
Dansatorii au mărturisit că, într-o primă fază, hainele create de celebrul designer i-au deranjat. Interpreta personajului Albă ca Zăpada, Nagisa Shirai, a spus că, la repetiţiile de început, hainele o făceau să se simtă goală.
"Nu este nici un spectacol clasic, nici unul contemporan. Spectacolul trebuie privit altfel, spectatorul trebuie să primească mesajul pur şi simplu", a adăugat aceasta.
Spectacolul a fost calificat de presa franceză drept o "fabuloasă poveste în imagini, ce scoate la iveală secvenţe de o frumuseţe sclipitoare" (Le Monde) sau drept "o încântare" (Libération).
Adus la Bucureşti de Ambasada Franţei şi Institutul Francez, "Alba ca Zăpada" va avea trei reprezentaţii în Sala Mare a Teatrului Naţional, vineri, sâmbătă şi duminică, de la ora 17.00.
"Îmi doream foarte mult să spun o poveste, să deschid o paranteză feerică şi fermecată. Asta ca să nu cad în rutină, fără îndoială. Dar şi pentru că ador basmele, ador poveştile, ca noi toţi de altfel", spune Angelin Preljocaj, precizând că personajul principal al poveştii este mama vitregă, iar în spectacol accentul este pus "tocmai pe voinţa ei narcisistă de a nu renunţa la puterea de seducţie şi la rolul de femeie, chiar cu preţul sacrificiului fiicei sale vitrege".