Demeter Andras: Aducerea unui management privat la Radioul Public presupune costuri extrem de mari

Deputatul PNL Mirel Taloş a depus, marţi, la Parlament un proiect legislativ de modificare a Legii TVR şi SRR, prin care propune separarea funcţiei de director general de cea de preşedinte al CA şi preluarea atribuţiilor directorului general de un management privat, în urma unei licitaţii internaţionale.

Potrivit lui Demeter Andras, preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), ideea separării funcţiei de director general de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie nu este nouă. "Ea are întotdeauna avantaje şi dezavantaje. De când deţin ambele calităţi în SRR îi văd avantajele pe care nu le-am văzut înainte, din afară. Avantajele se referă la faptul că astfel se asigură o funcţionare pragmatică. Dacă nu există o placă turnantă, rişti să nu ştie stânga ce face dreapta. Din informaţiile pe care le aveam înainte, înclinam şi eu să sugerez separarea celor două funcţii, acum văd avantajele şi văd că - în sistemul nostru de funcţionare din România şi cu atribuţiile date de actuala lege - ele presupun coexistenţa celor două calităţi. Separarea ar trebui să presupună regândirea întregului sistem de atribuţii", a spus Demeter Andras.

În ceea ce priveşte preluarea atribuţiilor directorului general de un management privat, Demeter Andras a spus: "Este o ipoteză teoretic posibilă. Practic, nu cred că suntem pregătiţi pentru ea şi nu mă refer numai la Radio România".

El a dat ca exemplu experienţa pe care a avut-o în Ministerul Culturii, înainte de a prelua funcţia de preşedinte-director general al Radioului Public. "Legea 504 din 2004 prevede că managementul instituţiilor publice de spectacole poate fi asigurat şi de persoane juridice. Pot să spun că în România, nici până azi, nu există pionieri ai acestei abordări. Dacă încredinţezi responsabilităţile acestea de zi cu zi unei persoane juridice, este dificil să gestionezi problemele în timp real, iar costurile sunt extrem de mari. În loc de o persoană, plăteşti o întreagă firmă", a mai spus Demeter Andras.

El a mai spus că speră ca iniţiativa legislativă a lui Mirel Taloş să ajungă pentru formularea unui punct de vedere şi la instituţiile vizate, printre care se numără şi Societatea Română de Radiodifuziune.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de biroul de presă al Grupului PNL din Camera Deputaţilor, iniţiativa legislativă a lui Mirel Taloş propune abordarea problemelor SRR-SRTv prin două măsuri principale. "Prima este profesionalizarea consiliilor de administraţie prin introducerea condiţiei unei experienţe de televiziune de cel puţin cinci ani pentru persoanele nominalizate, cu păstrarea actualului sistem de desemnare a acestor persoane, conform art. 19 din Legea 41/1994. Profesionalizarea consiliilor de administraţie este în continuare completată cu a doua propunere, respectiv separarea funcţiei de Director General de cea de Preşedinte al consiliului de administraţie şi preluarea atribuţiilor directorului general de către un management privat, în condiţiile unei licitaţii internaţionale", se spune în comunicat.

În proiectul legislativ se spune că va fi organizată o licitaţie internaţională pentru desemnarea unei firme private de specialitate cu o experienţă în domeniu de cel puţin 20 de ani, care să preia atribuţiile directorului general.

De asemenea, firma de management selecţionată de către Consiliul de Administraţie va comunica CA persoana care va îndeplini funcţia de director general în termen de 30 de zile de la anunţarea rezultatului licitaţiei. Până la finalizarea licitaţiei de desemnare a managementului privat, preşedintele consiliului de administraţie va îndeplini şi funcţia de director general, se mai spune în iniţiativa legislativă.

Potrivit comunicatului, Televiziunea Română şi, într-o măsură mai redusă, Societatea Română de Radiodifuziune s-au confruntat permanent după 1990 cu o criză de credibilitate cauzată de mecanismul eminamente politic de desemnare a consiliilor de administraţie şi a preşedinţilor-directori generali şi, "aproape invariabil, puterea politică a fost acuzată de faptul că abuzează de controlul asupra televiziunii şi radioului public, iar conducerea celor două instituţii, de faptul că duc politici de comunicare favorabile puterii".

De asemenea, în comunicat se precizează faptul că TVR şi SRR se confruntă şi cu "o criză de management, cu sursa în aceeaşi numire politică a consiliilor de administraţie şi a preşedinţilor-director general". "Numirile în consiliile de administraţie nu au avut în vedere criterii profesionale, ci politice, pe fondul faptului că Legea 41/1994 nu prevede niciun fel de condiţionalităţi de ordin profesional pentru membrii consiliilor de administraţie. În aceste condiţii, deseori au fost nominalizate de către partide persoane fără cea mai mică legătură cu activitatea de televiziune, cu atât mai puţin cu managementul de televiziune", se mai spune în comunicat.

Pe de altă parte, potrivit comunicatului, situaţia financiară în care se află în prezent TVR, care a ajuns o instituţie de stat cu pierderi suportate din banii cetăţenilor, nu mai poate continua. "Nu pot fi acceptate nici propunerile făcute de actualul Consiliu de Administraţie în Raportul de activitate pe anul 2010, respectiv creşterea nivelului taxei radio-TV, reglementarea taxei ca fiind obligatorie, indiferent de posesia sau nu a aparatului radio sau TV sau reducerea contribuţiei de 15% datorată Centrului Naţional al Cinematografiei. Situaţia financiară a TVR este o consecinţă a managementului neprofesionist al acestei instituţii şi nu o consecinţă a subfinanţării; subfinanţarea a apărut în momentul în care finanţarea nu a mai putut acoperi pierderile", se arată în comunicat.

Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2010 cu un deficit de peste 161,9 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Publică a avut, anul trecut, venituri totale de circa 571 de milioane de lei, potrivit raportului de activitate al SRTv.

În schimb, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a finalizat anul financiar 2010 cu un profit net de 334.454 de lei, în condiţiile în care anul trecut instituţia a avut venituri totale de 400,5 milioane de lei, potrivit raportului de activitate al Radioului Public pe 2010.