Denisa Comănescu: „Mi-am făcut un obicei să mă imaginez un căutător de perle”

Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction şi cordonator al colecţiei "Raftul Denisei", dezvăluie pentru MEDIAFAX care sunt titlurile pe care editura le lansează la ediţia din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus, care se va desfăşura în perioada 19-23 noiembrie.
Denisa Comănescu:
13 nov. 2008, 11:56, Cultură-Media

Rep.: Citiţi multe cărţi înainte de a selecta titlurile. Există riscul ca plăcerea lecturii să se transforme într-o rutină, într-o treabă aproape funcţionărească?

D.C.: Când am trecut prin multe cărţi care nu-mi spun nimic şi mă apucă descurajarea, mi-am făcut un obicei să mă imaginez un căutător de perle: câte scoici sterpe, atâtea cărţi slabe. Iar când, în sfârşit, o carte bună îşi face apariţia, fie pe suport electronic, fie fizic, în propriile mele mâini, îmi revine entuziasmul şi energia de a căuta mai departe.

Rep.: Participaţi la majoritatea târgurilor de carte din străinătate. Cum e Gaudeamusul, prin comparaţie?

D.C.: E un târg de carte comparabil cu cele din Polonia sau Ungaria. E viu, se cumpără multă carte, te intersectezi cu cititorul, se întâmplă multe evenimente, ai prilejul să-ţi faci noi colaboratori, să începi noi proiecte.

Rep.: Oferta de carte e din ce în ce mai variată. Ce face un director de editura pentru a-l face pe cititor să aleagă cartea apărută la editura lui şi nu o alta?

D.C.: Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu ştiu că mă pun în pielea cititorului cu fiecare titlu pe care-l publicăm. Aleg împreună cu redactorii din Humanitas Fiction cărţile pentru a le iubi el, nu numai eu sau noi, vreau să-i facă plăcere să aibă cărţile noastre ca obiecte estetice. Apoi, multă promovare şi reclamă.

Rep.: Dacă ar fi să faceţi din mai multe cărţi una care să vă reprezinte, un fel de soră geamană, din tot ce aţi citit şi iubiţi, ce pasaje sau pagini şi din ce autori aţi alege?

D.C: Grea întrebare: poate scriu un poem despre asta. Aş pune mai întâi poemele mele preferate din T.S. Eliot, Ezra Pound, şi Fernando Pessoa, apoi m-aş juca cu fragmente din romanul "Maestrul şi Margareta" de Mihail Bulgakov, din romanele lui J.M. Coetzee, din ciclul "Rabbit" de John Updike, din "Poveste despre dragoste şi întuneric" de Amos Oz, din "Generaţia X" de Douglas Coupland, din "Atlasul norilor" de David Mitchell şi din mulţi, mulţi alţii…

(Interviu realizat de Ana-Maria Onisei, [email protected])

Reporter: Editura Humanitas Fiction va lansa la Târgul de Carte Gaudeamus douăzeci şi două de titluri. Ce vor putea găsi şi cumpăra cititorii?

Denisa Comănescu: Din cele patruzeci de titluri publicate de Editura Humanitas Fiction din iunie, după Bookfest, până în prezent, vom lansa la Gaudeamus titlurile recent apărute. Am de semnalat două noutăţi care ţin de structura portofoliului: publicarea unei serii pentru publicul foarte tânăr, care se numeşte chiar "15,16,17,18" şi debutează în forţă cu bestseller-ul "Slam", al îndrăgitului scriitor britanic Nick Honby, şi cu romanul de senzaţie "Zodia îndrăgostiţilor", al autoarei italiene Giulia Carcasi, în cadrul colecţiei "Cocktail", şi apariţia, în afara colecţiilor, a albumului "Noaptea sexuală" de Pascal Quignard, un regal de imagine şi text, două sute de reproduceri color din mari muzee ale lumii şi din colecţii particulare, al căror erotism este potenţat de splendidul eseu al laureatului Premiului Goncourt.

Rep.: Dar în colecţia pe care o coordonaţi, "Raftul Denisei"?

D.C.: Şaisprezece dintre titlurile noi pe care le vom lansa la Gaudeamus sunt din colecţia "Raftul Denisei". Aparţin unor autori diverşi, fie clasici ai modernităţii precum austriacul Joseph Roth, cu "Spovedania unui ucigaş" şi nobelistul egiptean Naghib Mahfuz cu "O mie şi una de nopţi şi zile", fie unor mari scriitori contemporani – John Updike, cu "Întoarcerea lui Rabbit", al doilea roman din tetralogia construită în jurul unuia dintre cele mai populare personaje din literatura americană, kîrgâzul Cinghiz Aitmatov (mort la 10 iunie 2008), cu uluitoarea distopie "Stigmatul Casandrei", chinezul Mo Yan, cu faimosul său roman "Sorgul roşu", americanul Richard Ford cu romanul "Cronicarul sportiv", primul din trilogia avându-l ca erou pe Frank Bascombe, care, în America, îl concurează în celebritate pe "Rabbit" al lui Updike, spaniolul Eduardo Mendoza cu "Mauricio sau alegerile locale", Eric-Emmanuel Schmitt cu romanul "Secta Egoiştilor", fie ale unor autori mai tineri, recunoscuţi internaţional, cum sunt brirtanica Jeanette Winterson, cu primul ei roman semiautobiografic care a impus-o în lume, "Portocalele nu sunt singurele fructe", olandezul Arnon Grunberg cu "Nesuferitele zile de luni", americanul Gary Stheyngart cu "Absurdistan" şi portughezul Gonçalo M.Tavares cu multipremiatul roman "Ierusalim", fie unor debutanţi al căror talent literar e validat de importante premii precum Tash Aw, britanic de origine malaeză, cu romanul "Fabrica de mătase", distins cu Whitbread Award şi Commonwealth Writers’ Prize, publicat în douazeci şi cinci de ţări, şi italianul Alessandro Piperno cu romanul "Cu cele mai bune intenţii", încununat cu premiile Campiello şi Viarreggio şi tradus în douăsprezece ţări. Vreau să mă opresc asupra volumului "Poveste despre dragoste şi întuneric" al scriitorului israelian Amos Oz, unul dintre cele mai intense şi emoţionante romane autobiografice din toate timpurile, tradus în peste treizeci de ţări, recompensat cu zece premii internaţionale, al cărui prim tiraj de 3.000 de exemplare, apărut la sfârşitul lui august, s-a epuizat în mai puţin de două luni, noul tiraj de 3.000 de exemplare aflându-se acum pe piaţă. Un roman cu puteri terapeutice, care te face să-ţi recâştigi, ori de câte ori reciteşti din el, încrederea în viaţă şi în oameni. Tot la Gaudeamus lansăm două bestseller-uri care pornesc amândouă de la fapte reale: din Japonia, romanul "Dansatoarea de Kabuki", de o mare scriitoare niponă, Sawako Ariyoshi, carte ce reînvie povestea adevărată a dansatoarei Okuni din Izumo, creatoarea teatrului Kabuki, iar din Olanda, romanul "În ochii Luciei" de Arthur Japin, care porneşte de la memoriile lui Casanova, spunând povestea singurei femei iubite de acesta.