Deva: Matriţă folosită în antichitate la realizarea bijuteriilor, expusă la Muzeul Civilizaţiei Dacice - FOTO

Matriţa din bronz a fost expusă, marţi, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, după doi ani de la descoperirea acesteia la rădăcina unui fag, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, în urma unei furtuni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Până acum, piesa s-a aflat într-un seif de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj, unde a fost studiată de istorici şi arheologi, care au scris şi o carte despre această piesă.

Matriţa are opt feţe, din care două sunt principale şi au o formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare.

"Matriţa este decorată pe toate cele opt feţe. Lungimile laturilor feţelor hexagonale au aproximativ nouă centrimetri şi o înălţime de cinci centrimetri. Este o piesă relativ mică, însă cântăreşte aproximativ 8,4 kilograme, pentru că este făcută din bronz. Este o unealtă şi era utilizată în antichitate pentru a crea mici obiecte decorative care împodobeau piese de mobilier, obiecte de piele, se puteau pune chiar pe îmbracaminte", a declarat istoricul Cristina Boldor, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Gelu Florea, conferenţiar la Universitatea "Babeş-Bolyai", Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie antică şi Arheologie, care a studiat matriţa spune că "este o piesa unică în felul ei", în lume fiind puţine matriţe păstrate din antichitate.

"Ea este păstrată perfect şi e un mare noroc. Are o valoare inestimabilă, în primul rând ştiinţifică, pentru că ne aduce o serie de informaţii despre tot ceea ce însemna tehnologia prelucrării metalelor preţioase din antichitate, despre însăşi tehnologia fabricării unei astfel de matriţe", a mai declarat Gelu Florea.

Matriţa este singurul exponat dintr-o încăpere securizată, dotată cu camere de supraveghere, care funcţionează 24 de ore din 24, iar vitrina în care este aşezată are senzori de mişcare. Accesul în încăpere se face doar în grup de maximum zece persoane, însoţit de un agent de pază. În rest, încăperea este încuiată.

"Am creat cu ajutorul unor arhitecţi şi a specialiştilor o cameră specială dedicată acestei piese. Expunerea matriţei din bronz de la Sarmizegetusa Regia s-a făcut într-o vitrină specială, extrem de securizată, cu lumini care să asigure vizibilitatea piesei pe toată suprafaţa ei. Ne-am dorit ca vizitatorii să se poată bucura de fiecare imagine care apare pe această matriţă. În jurul vitrinei în întreaga încăpere sunt panouri cu fotografii şi desene de dimensiuni mari ale celor peste 70 de reprezentări de pe matriţă, dar şi informaţii scrise în limbile română şi engleză", a declarat directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Liliana Țolaș.

Arheologii au recreat patru dintre feţele matriţei şi, folosind tehnica de pe vremea dacilor, au făcut câteva bijuterii din alamă şi alte metale, pe care le-au expus pentru ca vizitatorii să poata observa mai bine ornamentele.

"Patru din piesele matriţei originale au fost recreate pe o faţă masivă din bronz pe care am încercat să lucrez cu tehnicile care erau dispuse şi în anchitate. Aceste falere erau utilizate de daci pentru înfrumuseţarea de diferite obiecte, iar în antichitate se lucra cu metal preţios, aur şi argint", a declarat Cristian Barbu, arheolog la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Reprezentanţii muzeului devean au început deja demersurile pentru evaluarea matriţei pentru a fi asigurată. Experţii cred că ea este mai valoroasă decât o brăţară dacică din aur, iar valoarea sa ar putea depăşi un million de euro.