Diaconu: Ministerul Culturii se va implica în repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale lui Brâncuşi

Aflat, duminică, în judeţul Gorj, alături de scriitorul Laurian Stănchescu, care a iniţiat o campanie publică pentru repatrierea osemintelor lui Brâncuşi la Hobiţa, din cimitirul parizian Montparnasse, Mircea Diaconu s-a întâlnit cu urmaşi ai marelui sculptor şi a vizitat casa memorială în care a copilărit artistul.

Diaconu s-a oprit mai întâi la biserica din Hobiţa, unde a fost primit cu pâine şi sare de către stră-strănepoţi de-ai lui Brâncuşi, un băiat şi o fată fiind îmbrăcaţi în costume populare gorjeneşti.

"Să fac lucrul ăsta pe care l-am văzut că-l fac la televizor nişte tovarăşi toată viaţa lor? Nu prea-mi vine! Bine, mulţumesc mult", a spus ministrul Culturii, după care a rupt o bucată de pâine pe care a înmuiat-o în sare, apreciind gestul gazdelor de a-l primi în acest fel.

Mircea Diaconu a intrat apoi pentru câteva minute în biserica din satul Hobiţa, după care a mers la "adevărata" casă a lui Brâncuşi. Construcţia respectivă este considerată casa în care sculptorul a crescut şi a copilărit, din ea rămânând în prezent doar nişte ruine. Câteva bârne vechi din lemn, care sunt încă aranjate ca ziduri, au în faţă o grămadă de nisip, înconjurată cu cauciucuri uzate de la diferite maşini, ministrul Culturii remarcând "aranjamentul" respectiv, în interiorul construcţiei crescând urzici şi buruieni.

"De aici începem şi poate ne spălăm obrazul. Locul însuşi are semnificaţie şi trebuie să devină un sanctuar. Fiecare grindă din asta înseamnă ceva. Totul trebuie aranjat", a menţionat ministrul Culturii.

Mircea Diaconu a mers ulterior la Casa Memorială Constantin Brâncuşi, unde turiştii care vin în vizită intră într-o casă de lemn ţărănească, ce le este prezentată drept casa în care a copilărit marele sculptor, locuinţa fiind amenajată pe vremea regimului comunist după "adevărata" casă a lui Brâncuşi.

Ministrul Culturii s-a aşezat în prispa Casei Memoriale, pe o bancă din lemn şi, după ce le-a oferit scaune, tot din lemn, urmaşilor lui Brâncuşi a discutat cu aceştia despre dorinţa lor de a fi repatriate osemintele marelui sculptor.

"Cred că nu e nimeni stăpân pe osemintele cuiva, decât rudele şi satul unde s-a născut. Aici e ţărâna lui, aici a făcut primii paşi", a spus Maria Brâncuşi, o strănepoată a sculptorului.

La rândul său, Mircea Diaconu a mărturisit că are şi un motiv personal de a se implica în repatrierea osemintelor lui Brâncuşi pe meleagurile natale, soţia sa fiind din Târgu Jiu. Ministrul a menţionat că o rudă a soţiei sale i-a povestit că, pe vremuri, aceasta avea în centrul oraşului o prăvălie, la care venea un client care în acele momente nu părea deosebit de restul consumatorilor.

"La ei venea foarte des la prăvălie unul. Zugravul îi spuneau. Tanti Nela, ruda noastră, spunea că omul acela se făcea că are de cumpărat, îşi tot făcea drum la ei, dar, se pare, era îndrăgostit de ea. Acela era Brâncuşi. Vedeţi, fiecare are câte un motiv să se implice în treaba asta", a spus Diaconu.

Ministrul Culturii a declarat că situaţia de la Hobiţa, în care lucrurile nu sunt deloc "în regulă", se regăseşte la multe alte obiective turistice şi culturale din ţară, motiv pentru care va face un inventar al acestor probleme pentru a încerca să le rezolve împreună cu alte ministere.

"Părerea mea e că e o ordine a lucrurile şi trebuie mai întâi să ne facem datoria aici. O repatriere înseamnă să-l aduci undeva, nu pe un câmp, într-o paragină. Dacă facem asta aici şi izbutim să dăm nivelul în ceea ce spun eu acum abia apoi putem cere, cu documente, să-l aducem acasă. Ce am văzut aici nu m-a dezamăgit pentru că e în natural negativ al lucrurilor de la noi. Dacă mergem la Sarmizegetusa, şi o să mergem săptămâna viitoare acolo, la cetăţile dacice, care sunt ştanţa pe care Dumnezeu a pus-o aici, e o talpă sfântă pusă aici, şi noi ce facem cu ele? Noi ce facem cu ele? Acelaşi lucru se întâmplă şi aici şi acolo!", a mai spus Diaconu.

Ministrul Culturii a precizat că în situaţia de acum s-a ajuns şi pentru că instituţiile statului, după 1989, nu şi-au făcut treaba, în timp ce companii multinaţionale au impus alte valori.

"Companiile multinaţionale şterg şi mătură totul. Nu mai existăm. Există numai ei şi noi nimic. Dacă nu ne apărăm e vina noastră, nu e meritul lor. Ei îşi fac treaba, noi nu ne facem treaba. Acesta e nivelul interesului statului român, care aşa s-a comportat cu valorile. Brâncuşi va rezista în timp, indiferent cât de urât ne-am comporta noi cu el", a spus ministrul Culturii.

În timpul vizitei făcute la Hobiţa, un localnic în vârstă i-a povestit ministrului Culturii despre o încercare din 1953 a autorităţilor comuniste de a demola Coloana Infinitului. Regimul comunist a cerut atunci ca opera lui Brâncuşi să fie legată cu cabluri şi trasă la pământ cu ajutorul unui tractor de mare putere, lucru care a eşuat însă.

"De aici pornim de fapt", a spus Diaconu, care a asigurat rudele şi localnicii din Hobiţa că va susţine demersurile de repatriere a osemintelor marelui sculptor.

Ministrul Culturii a fost invitat, spre finalul vizitei, în gospodăria unui localnic, pasionat de sculptură, care l-a servit pe Diaconu cu ţuică făcută de el. Săteanul l-a apelat pe oaspetele său strigându-l "domnule ministru", Diaconu reacţionând mai târziu, când a şi spus că nu s-a obişnuit ca lumea să i se adreseze astfel.

Mircea Diaconu a apreciat însă ţuica gazdei sale şi a discutat apoi cu localnicii despre banii de pensii.

"De fapt, ce vi se va da înapoi acum e cât o ţuică din asta, ca valoare. Nu e cine ştie ce sumă, e o chestie simbolică. De ce să-i iei, domnule, omului ţuica lui?", a întrebat, retoric, Diaconu.

Mircea Diaconu a vizitat, duminică, şi Ansamblul Monumental Calea Eroilor, de la Târgu Jiu, compus din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, Ministerul Culturii urmând să susţină şi demersurile iniţiate de autorităţile locale pentru includerea acestor opere în patrimoniul UNESCO.

Duminică seară, Mircea Diaconu va primi, în cadrul acestei vizite în Gorj, premiul "Elvira Godeanu" din partea Teatrului "Elvira Godeanu" din Târgu Jiu.

Scriitorul român Laurian Stănchescu a iniţiat, anul trecut, o campanie de strângere de semnături pentru aducerea osemintelor lui Constantin Brâncuşi la Hobiţa. Totodată, Laurian Stănchescu a demarat în acest an o altă iniţiativă simbolică pentru aducerea osemintelor lui Brâncuşi în România, respectiv Marşul Cultural "Constantin Brâncuşi", pe traseul Craiova - Paris, al cărui scop a fost ca scriitorul să refacă pe jos drumul celebrului sculptor din 1903 - 1904.

De asemenea, Laurian Stănchescu şi o femeie româncă îmbrăcată în port naţional au depus, pe 14 noiembrie 2011, la Palatul Elysée şi la Parlamentul francez, un text prin care au cerut repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuşi. Cei doi admiratori ai sculptorului român au ajuns în capitala Franţei după un marş de 2.000 de kilometri, care a început pe 21 mai 2011, în Hobiţa.

Pe de altă parte, repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi a fost cerută, anul trecut, şi de un grup de 31 de deputaţi aparţinând PDL, PSD, PNL şi grupului minorităţilor, care au semnat în acest sens o scrisoare deschisă pentru a o adresa Parlamentului Franţei.

În schimb, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor a spus, într-un răspuns transmis în noiembrie 2011 în urma unei interpelări parlamentare, că, din punct de vedere diplomatic, statul român nu poate întreprinde "un demers neamical" faţă de statul francez, cerând repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi, în condiţiile în care România a comis o greşeală când a refuzat donaţia atelierului din Paris al artistului.

Ministerul Culturii preciza, într-un răspuns semnat de ministrul Kelemen Hunor, că sprijină orice demersuri de punere în valoare a memoriei lui Constantin Brâncuşi, dar sublinia că măsurile pentru o eventuală reînhumare la Hobiţa a osemintelor sculptorului român pot fi făcute numai cu acordul moştenitorilor de drept.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis atunci că, în urma unui memorandum al premierului din iulie 2003, "a iniţiat o serie de demersuri informale de tatonare a unor mari personalităţi culturale franceze" în ceea ce priveşte oportunitatea repatrierii osemintelor lui Constantin Brâncuşi, dar această variantă a fost descurajată în absenţa unei solicitări testamentare scrise.

"Repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale unor mari valori ale culturii româneşti şi universale trebuie să ţină cont de o serie de elemente de ordin istoric şi cultural, vizând atât importanţa pentru patrimoniul cultural universal al acestor personalităţi cât şi raportul pe care acestea le-au avut cu statul român şi cu ţara de adopţie. Opera lui Brâncuşi face parte din patrimoniul cultural universal. majoritatea lucrărilor sale fiind create în străinătate, nu putem vorbi doar despre o identitate culturală românească. După plecarea din ţară, Brâncuşi a dobândit cetăţenie franceză, alăturându-se astfel galeriei personalităţilor vieţii franceze. Este, deci, o dublă apartenenţă culturală, română şi franceză, a operei sale", explica MAE într-un răspuns transmis la aceeaşi interpelare.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.