DIMITRIE CANTEMIR Romanian sound of the Orient - eveniment la 350 de ani de la naşterea marelui om de cultură şi principe al Moldovei

ZESTREA CULTURALĂ A LUI DIMITRIE CANTEMIR

▼ În cadrul Proiectului vom organiza 4 concerte naţionale, susţinute de Ansamblul Cameral de Muzică Veche „Anton Pann”, ce va interpreta o serie de compoziţii cantemiriene cu paternitate certă.

• Galaţi – 21 octombrie 2023 - Palatul Episcopal - “Muzeul Istoriei, Culturii şi

Spiritualităţii Creştine de la Dunarea de Jos”

• Constanţa – 23 octombrie 2023 - Centrul Cultural Judeţean Constanţa

“Teodor T. Burada”

• Alba-Iulia – 6 noiembrie 2023 - Teatrul de Păpuşi “PRICHINDEL”

• Bucureşti – 14 noiembrie 2023 – Opera Naţională

Ansamblul ANTON PANN interpretează muzică veche românească, autenticitatea interpretativă bazându-se atât pe folosirea instrumentelor tradiţionale, cât şi pe o amplă activitate de cercetare în urma căreia au fost descoperite documente vechi şi manuscrise, aflate în custodia bibliotecilor şi mănăstirilor din România. Astfel, cu fiecare concert al Ansamblului Anton Pann, frumuseţea demult uitată a muzicii vechi renaşte în luminile scenei şi compozitori valoroşi din vechime sunt redescoperiţi de către public.

În cadrul concertelor, vor fi interpretate 7 compoziţii muzicale despre care se cunoaşte cu certitudine că au fost create de Dimitrie Cantemir. Compoziţiile sunt preluate din lucrarea sa „Cartea Ştiinţei Muzicii după forma literelor” şi sunt contextualizate sonor cu ajutorul muzicienilor-cercetători din Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann şi muzicienii invitaţi.

Unicitatea spectacolului va fi dată de utilizarea instrumentelor şi a interpretării specifice perioadei, alături de imaginea lui Cantemir, care va anima fiecare concert, prezentându-şi „personal”creaţiile muzicale.

SUCCINTĂ DESCRIERE A EXPOZIŢIEI RESTITUTIO CANTEMIR

Inevitabil limitativă, ca urmare a numărului de exponate şi a caracterului său mobil, expoziţia circumscrisă proiectului “Dimitrie Cantemir – Romanian sound of the Orient”, realizată de Arhivele Naţionale, surprinde, în cadrul celor 25 de panouri, facsimile (reproduceri foto-digitale) ale unui variat material documentar, existent actualmente la diferiţi deţinători din ţară (Arhivele Naţionale, Biblioteca Academiei Române, Muzeul National al Literaturii Române) şi străinătate (arhive şi biblioteci din Turcia, Franţa, Rusia) . Astfel, în cadrul expoziţiei pot fi întâlnite deopotrivă reproduceri realizate de pe documente originale, dar şi reproduceri de pe documente pe suport de substituţie (microfilm). Deşi alcătuită preponderent din materiale documentare arhivistice, în cuprinsul panourilor expoziţionale acestea sunt însoţite de material ilustrativ realizat prin reproduceri de stampe (de exemplu: cucerirea Brăilei de către turci), hărţi, planuri, vignete de pe tipărituri ale operelor cantemiriene, ornamente din documente (iniţiala, de obicei, în chinovar) ş.a.

Din punct de vedere structural, expoziţia urmează cursul cronologic al anilor petrecuţi de principele român, Dimitrie Cantemir, debutând cu prezentarea originilor acestuia dintr-un arbore genealogic întocmit de reputatul genealogist român, Sever Zotta. Această genealogie este însoţită de documente al căror emitenţi sunt membri ai familiei Cantemir: tatăl, Constantin, fratele Antioh şi soţia Casandra. Publicul larg va lua astfel contact cu semnăturile autografe ale acestora şi cu sigiliile în chinovar ce autentifică aceste acte.

În continuare, documentele expoziţiei surprind perioada 1688-1710, anii petrecuţi de Dimitrie Cantemir în Imperiul otoman, la Istanbul. Aici, pot fi întâlnite cu precădere documente redactate în paleografie turco-osmană (mai ales, firmane) ce se regăsesc în Arhivele Naţionale în cadrul colecţiilor de microfilme. Remarcăm schiţele ce însoţesc o copie a tratatului de muzică al lui Dimitrie Cantemir unde sunt redate instrumente muzicale otomane, alături de notaţia muzicală cantemiriană. De asemenea, publicul va descoperi o copie manuscris a Divanului –prima lucrare

tipărită a lui Dimitrie Cantemir-păstrată în depozitele Arhivelor Naţionale şi care conţine însemnări

în Transcriptionstexte (în limbă turcă, idiş, greacă, scrise cu caractere ale alfabetului româno-chirilic).

Partea a treia a expoziţiei, cea mai numeroasă din punct de vedere al numărului de panouri expoziţionale, redă tipologia documentară a cancelariei domneşti cantemiriene. Aici se întâlnesc toate tipurile de sigilii domneşti utilizate de Dimitrie Cantemir voievod (sigiliu octogonal inelar şi sigiliul mare rotund, aplicat în chinovar) atât timp cât a fost în scaunul de la Iaşi (1710-1711), precum şi semnătura autografă a domnitorului. Majoritatea documentelor (hrisoave de întărire de proprietăţi, scutiri de dări, cercetare de pricini de judecată) redate în cuprinsul acestei părţi a expoziţiei sunt păstrate în original în depozitele Arhivelor Naţionale şi Bibliotecii Academiei Române. În încheierea acestei părţi, este expusă o parte a cronicii lui Alevi unde sunt descrise evenimente precum numirea ca domn al Moldovei al lui Dimitrie Cantemir vv. şi campania militară din 1711, pe Prut, condusă de vizirul Baltaci Mehmet.

Ultima parte a expoziţiei surprinde perioada 1712-1723, anii petrecuţi de Dimitrie Cantemir în Rusia. Aici, sunt surprinse imagini din operele literare, filozofice, istorice ale cărturarului Dimitrie Cantemir. Totodată, prin reproduceri de documente de pe rolele de microfilm din Arhivele Naţionale, se aduce în faţa publicului diploma acordată lui Dimitrie Cantemir la primirea în rândul membrilor Academiei din Berlin sau temessukuri (acte de posesiune) ale muteveliului El-Hadji Mehmed privind închirierea vilei şi a grădinilor de la Ortakoy, aparţinând vakâfului lui Ibrahim Paşa, şi care se aflaseră în posesiunea principelui Dimitrie Cantemir. Ilustraţia grafică a acestei ultime părţi surprinde al treilea Memoriu al lui Dimitrie Cantemir către Petru I Romanov, în care voievodul îi solicită ţarului „o casă cu camere din piatră în Moscova”, precum şi o copie întocmită de J.B. d’ Anville a harţii Principatului Moldovei redactată de Prinţul Demetrie Cantemir.