În Mexic, dansatorii îmbrăcaţi în războinici azteci atrag atenţia asupra protecţiei mediului înconjurător

Ritualul nu doar că aniversează 501 ani de la căderea cetăţii Tenochtitlan, dar şi pentru a-i face pe oameni conştienţi de importanţa reabilitării lacului Tlahuac-Xico, care constă în salubrizarea apei şi refacerea mediului înconjurător prin înfiinţarea sistemelor de irigare, scrie Hepta.  

Mexicanii comemorează anual căderea cetăţii Tenochtitlan prin parade şi dansuri, anul trecut împlinindu-se cinci secole. 

Cine au fost aztecii? 

Imperiul Aztec a fost de fapt Tripla Alianţă a oraşelor-stat Tenochtitlan, Tetzcoco şi Tlacopan din jurul Văii Mexicului, Alianţa a purtat războaie şi s-a extins teritorial diin Mexic până la graniţa cu Guatemala de azi. 

Aztecii nu foloseau metale, dar foloseau arcuri cu săgeţi, suliţe, bâte şi pumnale din obsidian, şi se pricepeau la săpat şanţuri şi canale pentru a cultiva porumb, fasole şi dovleac. 

Aveau clase sociale împărţită în meşteşugari, nobili, preoţi şi în vârful ierarhiei era regele sau marele preot. Cei mai bogaţi purtau cele mai exotice ornamente din pene de papagali, păsări colibri şi tucani, precum şi pelerine din bumbac sau blănuri de jaguar. Îşi ataşau piese şi accesorii din turcoaz, jad şi aur, cercei şi îşi împleteau părul. 

S-a construit o gigantică birocraţie politică, militară şi religioasă, cu guvernatori, colectori de taxe, judecători, poştaşi, existând şi birouri civile şi un cod de legi.

Aztecii construiau piramide din piatră, cea mai mare fiind Piramida Soarelui care a fost construită în anul 200. 

Ei venerau foarte mulţi zei ca Huitzilopochtli – zeul războiului şi al soarelui  Quetzalcoatl – zeul vântului şi al vieţii, Tezcatlipoca- zeul destinului, Tialoc- zeul ploii. 

Periodic, aztecii efectuau ritualuri de sacrificii umane şi le ofereau inimile drept ofrande către Soare. 

În 1520, spaniolii conquistadori (soldaţi-exploratori cunoscuţi sub numele de „cuceritori”) conduşi de Hernán Cortés, au pătruns în Mexic şi au pornit o campanie de cucerire a Imperiului Aztec prin a se alia cu triburi şi oraşe-state amerindiene care erau rivale aztecilor.

Campania s-a finalizat sângeros, cu uciderea regelui Montezuma al II-lea, şi cu asediul cetăţii Tenochtitlan care a durat 75 zile, rezultând 100.000 morţi, dintre care 40.000 au fost civili azteci. 

15 milioane de azteci au continuat să moară de la variolă, febra tifoidă, salmonella şi alte boli transportate de spanoli peste ocean, în Mexic 

Pentru populaţia locală din Mexic au urmat trei secole de creştinare forţată şi de colonizare spaniolă. Colonizarea spaniolă a Americii Centrale este considerată cel mai mare genocid etnic din istorie după Holocaustul nazist.

Mexicul a devenit independent faţă de Spania în 1821. Aztecii sunt consideraţi a fi un popor extinct, şi totuşi, descendenţii lor continuă să trăiască în rândul populaţiilor amerindiene şi în rândul populaţiei mexicane rezultată din îmbinarea genetică a spaniolilor cu amerindienii.