Dinu C. Giurescu şi Răzvan Theodorescu, printre candidaţii la vicepreşedinţia Academiei Române

De asemenea, pe lista candidaţilor pentru un mandat de vicepreşedinte al Academiei Române se află inginerul agrochimist Cristian Hera, istoricul Alexandru Vulpe, inginerul chimist Bogdan Simionescu şi inginerul Dan Tufiş. Academicianul Cristian Hera ocupă şi în prezent funcţia de vicepreşedinte al forului cultural şi ştiinţific.

Totodată, pentru postul de secretar general al instituţiei s-au înscris fizicianul Emil Burzo, inginerul Dan Tufiş şi Victor Voicu. Medicul farmacolog Victor Voicu a candidat şi la funcţia de preşedinte al Academiei Române, la alegerile care au avut loc pe 8 aprilie.

Pe 24 aprilie va avea loc o Adunare Generală la Academia Română pentru alegerea celor patru vicepreşedinţi şi a secretarului general - membrii Biroului de prezidiu al instituţiei -, după ce, pe 8 aprilie, a fost ales în funcţia de preşedinte al forului cultural şi ştiinţific inginerul electronist şi doctor inginer Ionel Valentin Vlad.

Potrivit Statutului Academiei Române, preşedintele Academiei, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată. Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. În al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă. Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.

Adunarea Generală este organul suprem de conducere al Academiei Române. Ea constituie un corp unic şi este formată din membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei Române.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Potrivit site-ului instituţiei, prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent, Academia are 77 de membri titulari, 80 de membri corespondenţi (total 157), 86 de membri de onoare din străinătate şi 31 de membri de onoare din ţară (total 117), potrivit site-ului instituţiei.