Directorii ICR Chişinău şi ICR Roma au fost înlocuiţi

Cornel Baicu a fost numit în funcţia de director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia, iar Petre Guran a fost rechemat în centrala ICR, potrivit comunicatului.

"În contextul acţiunilor de sprijinire a diasporei româneşti, conform misiunii institutului, ICR a decis să exploreze deschiderea unor institute culturale române la Belgrad, în conformitate cu acordul dintre România şi Serbia, şi la Montreal, în conformitate cu acordul dintre România şi Canada. ICR va organiza, de asemenea, un Consiliu al Diasporei, care să formuleze trimestrial propuneri de acţiuni pe care Direcţia Generală a Românilor de Pretutindeni şi alte direcţii generale din centrala instituţiei să le analizeze şi să le pună în aplicare", se arată în comunicatul ICR.

Daniela-Carmen Crăsnaru scrie versuri, nuvele şi cărţi pentru copii. A tradus în limba engleză şi este laureată a unor premii importante, printre care premiul Academiei Române pentru întreaga activitate (1991) şi premiul pentru literatură al Fundaţiei Rockefeller (1994).

Nichita Danilov este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN Club European. A desfăşurat o intensă activitate publicistică în cotidianul Monitorul (pagina culturală) şi Obiectiv din Iaşi. De asemenea, a publicat texte literare în aproape toate revistele din România. În perioada 1998 - 2000, a funcţionat ca ataşat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, pe parcursul unui an fiind ambasador ad-interim al acestei misiuni diplomatice. A fost membru al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu.

De asemenea, ICR a anunţat că, în perioada următoare, va organiza un concurs anunţat public pentru ocuparea funcţiilor vacante de director şi director adjunct ai institutelor culturale române din străinătate.

Candidaţii vor fi selectaţi pe baza unui CV detaliat şi a unui proiect managerial.

Pentru funcţiile menţionate sunt vizate personalităţi culturale profilate, "care să aibă totodată calităţi manageriale. În conformitate cu practicile internaţionale şi cu reglementările activităţii diplomatice, se recomandă un mandat de până la patru ani, astfel încât un efectiv cât mai mare dintre personalităţile profilate în cultura actuală a ţării noastre să aibă şansa de a ocupa astfel de funcţii", spun reprezentanţii ICR.

La începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreşedinţilor Tania Mihăilescu şi Mircea Mihăieş. Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este declarată constituţională. Patapievici a ocupat funcţia de preşedinte al ICR din 2005.

În acest context, conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat, pe 11 septembrie, odată cu numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al instituţiei, la propunerea PNL.

Ca urmare a deciziei lui H.R. Patapievici de a părăsi şefia ICR, Corina Şuteu, fost director al ICR din New York, a demisonat din funcţia pe care o deţinea în cadrul instituţiei. Aceasta a motivat că nu doreşte să participe la "agonia instituţională", aşa cum a calificat ea, din perspectiva experienţei sale de 20 de ani în cooperare instituţională, viitorul Institutului Cultural Român, a cărui activitate "a reuşit să sincronizeze România la caracterul conectiv al lumii moderne, doar cu ajutorul echipei Patapievici". Locul Corinei Şuteu la conducerea ICR New York a fost ocupat de Doina Uricariu.

Ulterior, conducerea ICR de la Bucureşti a luat decizia de a le schimba din funcţie pe Katia Dănilă, directorul ICR Paris, care a fost înlocuită cu Alexandru Dobrescu, precum şi pe Sabra Daici, director al Institutului Cultural Român din Varşovia, înlocuită din funcţie cu Alexandra Nica-Zdaniuk, şi pe directorul ICR Budapesta, Brînduşa Armanca, înlocuită cu Gabriela Matei.

Andrei Marga, preşedintele ICR, a precizat într-o scrisoare postată pe site-ul instituţiei că aceste schimbări din funcţii fac parte din planul pe care el l-a numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român" şi care prevede, printre altele, "producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime".

Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde, până în prezent, un număr de 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena - cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

Pe 24 septembrie, conducerea ICR a anunţat că va deschide noi filiale în provinciile istorice ale României - Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Cele patru noi filiale ale ICR vor fi deschise în cooperare cu primăriile şi consiliile judeţene din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova.

De asemenea, preşedintele ICR a anunţat intenţia de a deschide şapte noi filiale în străinătate - Beijing, Moscova, São Paulo, Alexandria, Atena, München-Nürnberg, Kiev-, aceasta fiind una dintre misiunile ICR pentru a asigura "cunoaşterea mai bună şi sporirea prestigiului culturii române în străinătate".