Directorul MNIR: Brăţările dacice, cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele

"Îndrăznesc să spun că, după tezaurul de la Pietroasele, este cea mai importantă descoperire făcută pe teritoriul României", a spus Oberländer despre brăţările dacice din aur descoperite la Sarmisegetusa Regia şi care au fost scoase ilegal din ţară. Dintre ele, au fost recuperate până în prezent 13 şi se crede că numărul lor se ridică la 24.

El a comparat şi "în termeni vulgari" brăţările dacice cu tezaurul de la Pietroasele, spunând că cele 13 brăţări recuperate până în prezent cântăresc peste 12 kilograme, în timp ce tezaurul de la Pietroasele are 19 kilograme.

"Brăţările sunt cea mai spectaculoasă categorie de obiecte care ne-au parvenit din sfera civilizaţiei dace", a mai spus Oberländer, adăugând că apariţia lor a bulversat cunoştinţele de până atunci despre daci.

"Vor reprezenta ambasadori de marcă ai moştenirii culturale a României în străinătate, deja au fost la Roma, nu departe de Columnă", a mai spus directorul MNIR.

Oberländer-Târnoveanu a vorbit şi despre recenta recuperare a ansamblului de piese dacice din Germania spunând că ceea ce s-a întâmplat este "demn de istoria secretă", de roman cu personaje reale, dintre care unele au fost prezente în conferinţa de miercuri.

"O ţară mică şi cu probleme mari reuşeşte să recupereze piese care păreau pierdute pentru totdeauna (...) Am vorbit cu domnul ministru şi avem tot sprijinul să facem o serie de expoziţii importante în provincie, să ieşim, ca să zic aşa, din citadelele Bucureştiului", a mai spus directorul MNIR.

La conferinţa de presă care avut loc miercuri, la Muzeul Naţional de Istorie a României din Capitală, unde au fost expuse aceste artefacte, au luat parte şi Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Tiberiu Niţu, prim adjunct al Procurorului General al României, şi Augustin Lazăr, procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Lazăr, care a condus ancheta pentru recuperarea ansamblului de piese dacice care fuseseră scoase ilegal din ţară şi răscumpărate de statul român în Germania, cu suma de 302.000 de euro, a declarat că există probe clare privind existenţa a 24 de brăţări dacice, şi a deplâns lipsa ofiţerilor specializaţi în patrimoniu.

Ansamblul de piese recuperate cuprinde cea de-a treisprezecea brăţară din aur dacică din zona Sarmizegethusei Regia, două umbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 de monede de argint dacice de tip Koson şi stateri (monede de aur sau argint de la vechii greci şi macedoneni) de tip Lysimachos, emise la Tomis şi Callatis.

Lazăr a spus că, ajungându-se la brăţara cu numărul 13, s-a trecut de jumătatea drumului. Dar trebuie "să ne gândim că mai avem până la piesa cu numărul 24, referindu-ne numai la brăţări", a mai spus acesta, adăugând că "sunt probe foarte clare privind existenţa a cinci tezaure cu 24 de piese".

De asemenea, au fost recuperate 202 monede din argint de tip Koson, elemente de noutate în numismatică, însă din probe rezultă că acestea fac parte din 2.300 de piese monetare, extrase dintr-un loc anume din situl arheologic de la Sarmisegetusa Regia, a mai spus Lazăr.

De asemenea, cele 27 de piese de tip Lysimachos fac parte dintr-un tezaur de 3.600 de stateri din aur, cântărind 30 de kilograme.

"Urmează să urmărim internaţional unde sunt celelalte bunuri. Dar cine să facă această muncă? Patrimoniul e un domeniu strict specializat, nu se pot ocupa cei de la moravuri (...). Nu poate cineva care n-are specializare să combată acest fenomen", a spus Lazăr, amintind că, până în primăvara anului 2009, România a avut, asemenea ţărilor civilizate, un serviciu specializat în cadrul căruia lucrau 12 ofiţeri, la Inspectoratul General al Poliţiei. În prezent, la Inspectoratul General al Poliţiei a rămas un singur ofiţer specializat.

Repatrierea celor 232 de piese a fost făcută după o anchetă a organelor judiciare române care a durat câţiva ani şi a fost condusă de Augustin Lazăr, împreună cu ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu colaborarea instituţiilor similare din mai multe state europene.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a spus că ansamblul prezentat miercuri la MNIR a fost identificat în Germania anul trecut, la începutul acestui an fiind făcută expertiza. Piesele au ajuns în ţară marţi seară, după ora 22.00.

Ministrul a mulţumit tuturor celor implicaţi în această operaţiune. "Când suntem preocupaţi, când lucrăm în echipă cu specialişti din toate autorităţile competente şi din domeniu, cu colegi din străinătate, avem şansa de a recupera ce ţine de patrimoniul cultural naţional, bineînţeles cu eforturi financiare care trebuie depuse", a spus Kelemen.

Pe 6 aprilie, Guvernul a decis să aloce fonduri totale de 1,3 milioane lei pentru a recupera din Germania acest lot de bijuterii, monede şi piese dacice.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare ale statului român, Guvernului României şi MCPN, au participat o serie specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, de la Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele au fost realizate şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Brăţara dacică de aur a fost numerotată în continuarea celor 12 brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi care sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, astfel căpătând numărul de ordine 13. Este realizată din aur, având 6,5 spirale şi o greutate de 933,4 grame. Cele două umbo-uri de scut sunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica au repoussé, prin batere la cald, având diametrul maxim actual de circa 42 centimetri şi o greutate de circa 1,5 kilograme fiecare; pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armentului dacic. Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson "clasic" şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I.

Toate aceste obiecte au fost obţinute ilicit de jefuitori de comori din zona Sarmizegetusei Regia.

În cursul anilor 1995 - 2001, întreaga zonă Sarmizegetusa Regia (înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999) a fost vizată de activităţile unor grupări ale crimei organizate, care au practicat braconajul arheologic pe scară largă. Un număr foarte mare de obiecte de tezaur din aur, argint, bronz şi fier au fost sustrase şi exportate ilegal în Europa Occidentală şi SUA.

După mai multe tentative ale ofiţerilor de la Poliţia de Patrimoniu din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în 2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a început instrumentarea unor dosare penale membrilor mai multor grupuri infracţionale din judeţul Hunedoara în legătură cu jaful arheologic de la Sarmizegetusa Regia şi alte fapte penale.

În decembrie 2009, Judecătoria Deva a condamnat la închisoare 13 persoane, pedepsele însumând 100 de ani de privare de libertate. În prezent se judecă apelul în acest proces.

Organele judiciare împreună cu Guvernul şi MCPN au întreprins mai multe acţiuni de depistare şi recuperare a bunurilor arheologice şi numismatice sustrase şi exportate ilegal. Acestea s-au desfăşurat în cooperare cu Interpolul şi cu organele judiciare din Franţa, Germania, Elveţia, Austria, Marea Britanie, Belgia, Serbia şi SUA. Alte operaţiuni de recuperare s-au desfăşurat în România, la care au luat parte mai multe inspectorate judeţene ale Poliţiei şi Poliţiei de Frontieră.

Primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate cu suma de 980.000 de lei de la un colecţionar american. Acestea au fost aduse în ţară pe 7 ianuarie 2007 şi au fost expuse la MNIR. Cea de-a cincea brăţară a fost predată statului român de către autorităţile judiciare franceze, în ianuarie 2007. Aceasta aparţinea unui cetăţean german din Munchen şi fusese expusă la Expoziţia Bienală a Anticarilor, organizată de Grand Palais din Paris. O altă brăţară geto-dacică din aur a fost recuperată în luna iunie 2007, la Baia Mare, de la un hunedorean.

Alte trei brăţări dacice au fost recuperate în august 2007, din Elveţia şi din SUA. Răscumpărarea celor două brăţări dacice din Elveţia a costat 140.000 de euro, iar a celei din SUA - 60.000 de dolari.

A 10-a şi a 11-a brăţară dacică, recuperate de autorităţile române de la un cetăţean german, au fost aduse la MNIR în decembrie 2008. Pentru răscumpărarea acestora a fost plătită suma de 131.000 de euro. Cea de-a 12-a brăţară dacică, descoperită la un cetăţean din SUA, a fost răscumpărată cu suma de 68.994 de euro şi expusă la MNIR pe 27 iulie 2009.

De asemenea, în ultimii ani au mai fost recuperate: un colier dacic din aur şi o pereche de cercei elenistici târzii sau romani imperiali timpurii, proveniţi din aşezarea dacică Căpâlna, judeţul Alba, obiecte exportate ilegal înainte de 2005 şi repatriate pe 27 ianuarie 2009, o serie de bijuterii din argint dacice, peste 2.000 de monede de argint greceşti, dacice şi romane, zeci de unelte şi arme dacice din fier, vase de bronz romane, sute de podoabe şi accesorii de bronz romane, bizantine şi medievale. Toate acestea se află în prezent la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.