- Home
- Cultură-Media
- BERLIN, (11.10.2014, 14:18)
- Ana Obretin
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Dreptul la uitare: Google a primit aproape 145.000 de cereri în patru luni
Gigantul american de internet Google a anunţat, vineri, într-un raport, că a primit, în patru luni, aproape 145.000 de solicitări de ştergere din căutări a unor linkuri, în baza "dreptului de a fi uitat", în conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curţii Europene de Justiţie (CEJ).
Urmărește
536 afișări
Dreptul la uitare: Google a primit aproape 145.000 de cereri în patru luni (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat un site şi o comisie de experţi pe 30 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ), conform căreia utilizatorii europeni pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată, informează AFP.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Melania Trump nu respectă tradiţia: Prima doamnă nu se va întâlni cu Jill Biden la Casa Albă
-
Ion Cristoiu: Mă întrebam pe 14 noiembrie 2014: Sunt românii capabili, duminică, la al doilea tur, de o Revoluţie prin vot?
-
Trump deţine controlul deplin asupra guvernului, dar nu va obţine întotdeauna ceea ce doreşte
-
Cutremur joi dimineaţa în Arad
Astfel, în primele zile de la punerea în aplicare a acestei decizii, Google primise deja 12.000 de cereri în acest sens. De atunci, numărul solicitărilor a crescut la 144.954, potrivit raportului făcut public vineri, ceea ce a dus la eliminarea din căutări a 497.695 de linkuri. Google nu mai indexează 41,8% dintre linkurile care i-au fost semnalate, potrivit aceluiaşi document.
Potrivit raportului, francezii şi germanii se numără printre europenii care au trimis cele mai multe solicitări, 28.912, respectiv 24.979.
Răspunsul reprezentanţilor Google a fost din ce în ce mai refractar în decursul ultimelor luni, potrivit unui studiu realizat de agenţia Reputation VIP în 30 de ţări europene, alcătuit pe un eşantion de 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri de pe motorul de căutare: în perioada 23 - 29 iunie, Google a răspuns pozitiv la 57% dintre aceste cereri. Trei luni mai târziu, în septembrie, 72% au fost refuzate.
În ultimele trei luni, Google a refuzat aproximativ 60% din cererile primite, pentru motive diferite, potrivit aceluiaşi studiu. Cel mai des întâlnit motiv pentru refuz (în 26% din cazuri) a fost acela că Google a considerat că informaţiile vizate nu priveau viaţa privată, ci cea profesională. Un alt motiv invocat de Google a fost acela că persoana care solicita eliminarea unui link era chiar autoarea conţinutului pe care îl dorea şters (o fotografie sau un comentariu pe un forum de discuţii spre exemplu). Alt motiv pentru refuz a fost acela că informaţiile solicitate a fi şterse erau de actualitate, referindu-se la persoane publice (artişti, jurnalişti, prezentatori de televiziune, politicieni, directori de companii etc.).
Compania a primit solicitări de eliminare din căutări a unor linkuri care vizau informaţii referitoare la caziere judiciare, fotografii care surprindeau persoane în ipostaze jenante, comentarii agasante şi injurii, acuzaţii aduse unor persoane în urmă cu decenii, articole de presă.
În cazul respingerii solicitărilor primite, link-urile respective au continuat să fie indexate pe motorul de căutare.
Intervalul de timp de procesare a solicitărilor este, în medie, de 24 de zile pentru perioada de trei luni analizată în acest studiu. Din cele 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri, analizate în cadrul studiului, 53% nu primiseră un răspuns până pe 20 septembrie.
Recent, Google a iniţiat un turneu european de reuniuni publice despre "dreptul la uitare" şi eliminarea de link-uri la cerere, în conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curţii Europene de Justiţie. Reprezentanţii Google au spus că vor să găsească prin intermediul acestor discuţii un echilibru "între dreptul persoanelor la uitare şi dreptul publicului de a fi informat".
Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost o surpriză pentru Google şi alte companii de profil aflate în atenţia Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieţii private.
Blocul comunitar vrea să extindă prerogativele autorităţilor de reglementare în domeniul protejării datelor, astfel încât acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale.
Dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetăţeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atenţia acordată protejării vieţii private.
Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat însă că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times.
Odată cu implementarea deciziei CEJ, Google a eliminat din rezultatele căutărilor articole ale unor instituţii de media, între care s-au numărat BBC şi The Guardian.
După ce şi-a atras acuzaţii de cenzură, Google a început să reintegreze în rezultatele căutărilor unele link-uri pe care le eliminase în numele aşa-numitului "drept de a fi uitat".
Citește pe alephnews.ro: Neom, cel mai ambiţios proiect al Arabiei Saudite, se confruntă cu probleme. Directorul general a renunțat la funcție după șase ani
Citește pe www.zf.ro: Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Andreeea Bălan, apariție spectaculoasă la Protevelion 2025. Rochia a lăsat la vedere mult
PROSPORT.RO
Motivul real pentru care Ioana State și Mane Voicu au pierdut finala Asia Express. De ce au fost desemnați câștigători Nicolai Tand și Sorin Brotnei
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe