Tabloul „Car cu boi” de Nicolae Grigorescu, scos la licitaţie

Cele 127 de lucrări înscrise în licitaţia „Impresionism şi Postimpresionism românesc” vor putea fi admirate în perioada 25 – 30 septembrie în foaierul Operei Naţionale din Bucureşti, zilnic, între orele 11.00 – 21.00. Lucrările vor fi scoase la vânzare pe 30 septembrie, în cadrul licitaţiei care va avea loc tot la Opera Română.

În premieră pentru piaţa de artă din România, peste o sută de lucrări ale celor mai importanţi pictori români care au abordat genurile impresionism şi postimpresionism vor fi scoase la vânzare într-o licitaţie publică.

Cele mai aşteptate tablouri sunt cele semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Camil Ressu. Vedeta licitaţiei este lucrarea „Car cu boi”, a lui Grigorescu, o capodoperă a artistului român, estimată la peste 200.000 de euro. În acest moment, „Car cu boi” este cel mai valoros tablou din România şi ar putea deveni, odată cu licitaţia organizată de Artmark, şi cea mai scumpă lucrare vândută vreodată în ţară.

Tabloul „Nimfă dormind” de Nicolae Grigorescu a fost vândut pentru 330.000 de euro

Marcel Ciolacu intenţionează să ceară RAAPPS să predea spre expunere publică toate operele de artă valoroase / Ce spune despre tabloul lui Nicolae Grigorescu din biroul său

De asemenea, lucrările „Băieţi scăldându-se”, semnată de Camil Ressu, şi „Trandafiri”, a lui Ştefan Luchian, fiecare dintre ele estimată la o sumă de circa 35.000 de euro, se numără printre cele mai aşteptate picturi la licitaţia din 30 septembrie.

Impresionismul s-a bucurat, în România, de o mare popularitate la sfârşitul secolului al IX-lea şi începutul secolului al XX-lea, fiind curentul care a adus transformări radicale asupra viziunii artistice care se practica până în acel moment în pictură.

Apariţia impresionismului în spaţiul românesc este strâns legată de organizarea Expoziţiei Artiştilor Independenţi din 1896, al cărei mare susţinător a fost Ştefan Luchian. A fost, de altfel, perioada în care artiştii români alegeau să studieze la Paris şi München, iar mediul cultural şi artistic al acestor mari oraşe europene, noile teorii şi descoperiri în artă făcute aici i-au determinat să se îndepărteze de arta în stil neoclasic şi să se apropie de cea modernă. Întorşi în ţară, după familiarizarea, în mod special, cu impresionismul francez, artiştii români au dus mai departe stilul într-o variantă autohtonă. Spaţiul românesc a devenit, ulterior, unul dintre cele în care impresionismul s-a bucurat de cea mai mare longevitate şi reprezentanţi de valoare.