Ediţia din 2016 a Concursului Internaţional "George Enescu", între 3 şi 25 septembrie, în Bucureşti

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, începând din 2014, România se află an de an sub semnul lui George Enescu, iar Concursul Internaţional "George Enescu" este organizat alternativ cu Festivalul "George Enescu". Cu o tradiţie în a deschide drumuri pentru mari nume ale muzicii clasice de astăzi în plan internaţional, Concursul Enescu face ca România să conteze în plan internaţional prin certificarea şi valorizarea tinerilor artişti care reprezintă elita generaţiei viitoare la nivel mondial.

Mai mulţi muzicieni reputaţi, atât români, cât şi străini, care au făcut parte din juriul ediţiei 2014 reliefează importanţa Concursului Enescu în plan internaţional.

Astfel, Alan Weiss, din Statele Unite ale Americii, membru în juriul secţiunii Pian, considerat unul dintre "cei mai de seamă pianişti ai generaţiei sale", spune: ceea ce este "foarte special la Concursul Enescu este că reuşeşte să transmită nivelul geniului lui George Enescu - compozitor, dirijor şi violonist -, abordarea sa unică a muzicii, care pluteşte şi peste noi, juriul, dar, mai ales, se regăseşte în eforturile de interpretare ale concurenţilor. Nivelul concursului din 2014 a fost fără îndoială mai ridicat decât al ediţiei din 2011, atât prin calitatea juriului, cât şi prin faptul că am avut nişte artişti finalişti extrem de bine pregătiţi şi de talentaţi".

De asemenea, "ediţia 2014 a Concursului Enescu a fost pur şi simplu perfectă. Cred că nivelul artistic al concurenţilor a fost cu mult mai ridicat decât la ediţia din 2011 şi m-am bucurat să pot face parte din juriu şi să văd această evoluţie", a spus Augustin León Ara, din Spania, membru în juriul secţiunii Vioară, unul dintre cei mai apreciaţi profesori şi solişti la nivel internaţional.

"Concursul internaţional de vioară George Enescu se situează astăzi în prima ligă a concursurilor din lume şi concurează, ca importanţă, cu Indianapolis (SUA), Jacques Thibaud (Franţa), Wieniawski (Poznan-Polonia) şi Kreisler (Austria). Asta este ceea ce mă bucură cel mai mult. Nivelul artistic al Concursului este foarte ridicat ceea ce nu poate decât să servească prestigiului său. Diferenţe majore s-au înregistrat între ediţiile din 2011 şi 2014, toate pozitive: alcătuirea programului de Concurs, calitatea deosebită a pianiştilor acompaniatori, tot ce ţine de logistică şi de imagine", a spus şi Florin Croitoru, din România, membru în juriul secţiunii Vioară, solist şi pedagog, apreciat ca unul dintre cei mai distinşi violonişti români.

Ediţia din 2016 se va deschide cu un concert extraordinar pe scena Ateneului Român, susţinut de trei dintre laureaţii ediţiilor precedente, în prezent muzicieni români cu răsunet internaţional - violonista Ana Ţifu (laureată a ediţiei din 2007), pianistul Mihai Ritivoiu (laureat al ediţiei din 2011) şi violoncelistul Valentin Răduţiu (laureat al ediţiei din 2011).

De asemenea, cei trei câştigători ai ediţiei din 2014 vor susţine recitaluri extraordinare: violonistul de origine română stabilit în Germania Ştefan Tarara - pe 18 septembrie, pianistul spaniol Josu de Solaun - pe 24 septembrie, şi violoncelista de origine sud-coreană Eun-Sun Hong - pe 10 septembrie.

Vor susţine recitaluri şi membri ai juriilor internaţionale, muzicieni-reper în muzica clasică internaţională de astăzi: Jean Philippe Collard - pian (22 septembrie), Pierre Amoyal - vioară (16 septembrie).

Artişti de marcă pe piaţa internaţională au confirmat participarea ca membri ai juriilor internaţionale ale concursului: Jean Philippe Collard - preşedintele juriului de pian, Natalia Gutmann li Arto Noras (secţiunea Violoncel), Peter Ruzicka (secţiunea Compoziţie), aclamata violonistă de origine română Silvia Marcovici şi singurul român angajat vreodată al Academiei Regale de Muzică din Londra, violonistul Remus Azoiţei (secţiunea Vioară).

La ediţia din 2014 au participat 240 de tineri artişti din 36 de ţări de pe cinci continente, premiile au fost în valoare de peste 100.000 de euro. 3.000 de rezervări au fost făcute pentru locuri în sălile de concert în doar 24 de ore, trei televiziuni internaţionale au fost partenere evenimentului (France24, Euronews şi Mezzo) şi peste 1.800 de materiale au fost publicate în presa românească.

De asemenea, au fost peste 64.000 de vizitatori unici pe site-ul www.festivalenescu.ro, iar în timpul concursului accesarea s-a făcut din întreaga lume: 6,27% din Germania, 5,80% din SUA, 3,98% din Japonia, 55% din România etc.

Remarcabili solişti precum violonistul Ştefan Ruha, pianistul Valentin Gheorghiu, cunoscuta violonistă Silvia Marcovici, care interpretează în prezent sub bagheta celor mai faimoşi dirijori ai lumii (Zubin Mehta, Claudio Abbado, Riccardo Muti), unii dintre cei mai bine cotaţi pianişti români în lume, Radu Lupu şi Dan Grigore, reputate nume ale artei lirice - soprana Ileana Cotrubaş, mezzo-soprana Viorica Cortez, compozitorul Dan Dediu şi cei mai performanţi artişti români de generaţie nouă - Alexandru Tomescu, Vlad Stănculeasa, Remus Azoiţei, Ana Ţifu - sunt doar câţiva dintre cei mai apreciaţi muzicieni români la nivel internaţional care au debutat ca laureaţi ai Concursului Internaţional "George Enescu".

Concursul Internaţional "George Enescu" este construit ca o prelungire firească a Festivalului "George Enescu", cel mai important eveniment cultural internaţional organizat de România. George Enescu îi sprijinea în timpul vieţii pe tinerii muzicieni - ca director onorific al Asociaţiei Muzicale Române, compozitorul român a făcut donaţii substanţiale pentru a plăti bursele acordate muzicienilor, iar, în anul 1912, a susţinut un turneu în România, strângând peste o mie de lire sterline pentru a înfiinţa şi acorda un premiu naţional de compoziţie. În linia valorilor în care credea compozitorul român, Concursul Enescu descoperă, susţine şi promovează tinerele talente din întreaga lume.