Enciclopedie online a culturii europene, lansată de UE

Enciclopedia "Europeana" va cuprinde "elementele principale ale unei culturi naţionale", a declarat Selmayr, iar valorile culturale precum "Biblia" lui Gutenberg sau "Magna Carta" vor avea prioritate.

Uniunea Europeană nu doreşte să transforme această dezbatere într-una politică şi i-a lăsat pe bibliotecari şi pe arhivişti să stabilească ce valori culturale vor face parte din enciclopedie.

În momentul în care aceştia şi-au dat seama că o copiere digitală a colecţiilor lor constituie o formă de conservare a bibliotecilor, fiecare instituţie şi-a stabilit lista de priorităţi. Astfel, vor avea întâietate materiale fragile, rare etc.

Este foarte important ca datele să fie compatibile, în speciale meta-datele, care definesc o bază de date de pe Internet.

Anul lucrării, numele artistului, culorile principale sau chiar tema lucrării sunt elementele care vor fi folosite de "Europeana" pentru funcţia de căutare a unui obiect în baza ei de date. Pentru ca o colecţie să poată fi integrată în programul informatic al proiectului "Europeana", aceste meta-date trebuie să fie specifice, compatibile şi riguros completate.

Oficialii europeni admit faptul că, deocamdată, juxtapunerea mai multor colecţii în acelaşi timp reprezintă un proiect destul de dificil, dar speră că, până în 2010, vor reuşi să pună la dispoziţia publicului larg peste 10 milioane de valori culturale digitalizate.

"Lucrăm deja la aceste probleme de compatibilitate informatică şi le vom rezolva pe parcurs", a declarat Jonathan Purday, purtător de cuvânt al Bibliotecii Naţionale Olandeze, implicat în proiectul "Europeana".

Salvarea datelor informatice devine tot mai importantă, mai ales pentru că ritmului de dezvoltare al tehnologiilor informatice este unul rapid.

Multe programe informatice realizate în urmă cu 10 ani nu mai pot fi citite în prezent cu programele actuale, deoarece acestea sunt mult prea avansate.

Specialiştii consideră că există riscul ca vastele şi valoroasele arhive create în prezent să nu poată fi citite de generaţiile viitoare, dacă tehnologia avansează mult prea rapid.

"Ne-am gândit la acest lucru, dar ne-am asigurat că vom salva arhivele într-un format digital care poate fi reversibil şi care are toate şansele să fie folosit şi în viitor", a explicat Selmayr.