Eugen Simion, privind decizia CNSAS pentru Breban: Numai scriitorii au colaborat cu Securitatea?

"Numai scriitorii români au colaborat cu Securitatea, de se ocupă numai de ei?", a spus Eugen Simion.

CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a scriitorului Nicolae Breban. Direcţia de investigaţie a constatat că Nicolae Alexandru Breban a fost colaborator al fostei Securităţi, au declarat, miercuri, surse din CNSAS.

Scriitorul Nicolae Breban a declarat miercuri pentru MEDIAFAX că nu a semnat niciodată un angajament cu Securitatea, nu a dat nicio informaţie scrisă Securităţii, considerând decizia CNSAS drept "o lucrătură" a cuiva care vrea să-i murdărească numele.

"Este o lucrătură a cuiva care vrea să-mi murdărească numele. În perioada aia erau sute de scriitori şicanaţi, dar eu niciodată n-am dat vreo informaţie scrisă Securităţii şi nici nu am semnat niciodată un angajament. Eu am fost unul dintre cei mai atacaţi scriitori în comunism, romanul meu «Bunavestire» a fost foarte atacat, toată presa de partid m-a atacat", a spus Nicolae Breban.

El a precizat că, în prezent, se află în Spania şi va reveni în România în circa o lună, moment în care va face o conferinţă de presă.

Decizia de colaborare în cazul Nicolae Breban a fost dată în martie, iar dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în 4 aprilie.

Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Nicolae Alexandru Breban a fost stabilit de instanţă pentru 12 septembrie.

Nicolae Breban, născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei Contemporanul, editată de Fundaţia Culturală Ideea Europeană. El este unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani.

A debutat literar în revista Viaţa studenţească, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, "Francisca" (tradus în limbile bulgară şi rusă), distins cu premiul "Ion Creangă" al Academiei Române. În 1966, îi urmează romanul "În absenţa stăpânilor", iar în 1968, "Animale bolnave", premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-şef al revistei România literară.

Breban a semnat scenariul filmului "Răutăciosul adolescent", precum şi scenariul şi regia filmului "Printre colinele verzi", o ecranizare a romanului "Animale bolnave", inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes.

În 1973, apare romanul "Îngerul de gips", iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului "În absenţa stăpânilor". Nicolae Breban a mai publicat volumele "Bunavestire" (1977), "Don Juan" (1981), piesele de teatru "Culoarul cu şoareci" şi "Bătrâna doamnă şi fluturele" (1981 - 1982, Paris), ediţia franceză a romanului "În absenţa stăpânilor" (1983, Flammarion, Paris), "Drumul la zid" (1984), versiunea franceză a romanului "Bunavestire" (1985, Flammarion, Paris), "Pândă şi seducţie" (1991), volumul de versuri "Elegii parisiene" (1992), trilogia "Amfitrion" (1994) - "Demonii mărunţi", "Procuratorii","Alberta" -, "Riscul în cultură" (1997), "Ziua şi noaptea" (1998), "Stricte amintiri literare" (2001), "Voinţa de putere" (2001), "Sensul vieţii. Memorii I" (2003), "Sensul vieţii. Memorii II" (2004) şi "Sensul vieţii. Memorii III" (2006).