EXCLUSIV/Insecuritate. Dumitru Prunariu: De vreo 4 ani Guvernul nu mai plăteşte contribuţia României la Agenţia Spaţială Europeană. Nu mai accesăm proiecte europene, ni s-a tăiat dreptul de vot

Gen. lt (r) Dumitru Prunariu, cosmonaut, ambasador, membru titular al Academiei Internaţionale de Astronautică, vorbeşte despre dominaţia pământeană în spaţiu, colonizarea altor planete, războiul stelelor şi al sateliţilor, dar şi despre colaborare şi pace în cosmos.

Dumitru Prunariu trage un semnal de alarmă şi spune că Guvernul nu a mai plătit de vreo 4 ani contribuţia anuală la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) ceea ce a dus la tăierea dreptului de vot şi pierderea unor proiecte europene de către România.

Cu un contract deja semnat înainte de a avea probleme la ESA, Dumitru Prunariu spune că România va participa peste doi ani la misiunea HERA, care are ca scop o măsurătoare precisă a asteroidului lovit intenţionat pentru a-i se modifica orbita în cadrul misiunii DART.

Dumitru Prunariu mai spune că văzută de spaţiu, planeta Pământ este atât de frumoasă, dar cu o atmosferă atât de subţire încât te îngrijorează din cauza lucrurilor rele care se petrec acolo şi o degradează.

Prezentăm principalele declaraţii ale cosmonautului Dumitru Prunariu sâmbătă, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Dumitru Prunariu: Noi ne confruntăm zilnic cu informaţii despre noi şi noi asteroizi care sunt detectaţi pe cer şi cărora li se măsoară orbitele. Desigur este foarte greu să măsori orbita unui asteroid pentru că îl vezi ca un punct care se deplasează pe cer. De multe ori îl vezi, o perioadă scurtă de timp şi apoi dispare. Încerci să determini o ecuaţie a orbitei lui şi încerci să îl observi la următoarea rotaţie în jurul Soarelui. Asteriozii aceştia nu se învârt în jurul unei planete, ci în jurul Soarelui, aşa cum se învârt şi planetele din sistemul solar. Coliziunile în sistemul solar sunt dese. S-a înregistrat o coliziune, acum mulţi ani, cu planeta Jupiter, care a fost fotografiată de la distanţă. Sunt coliziuni cu Luna. Craterele pe care le vedem pe Lună sunt cratere de impact cu meteoriţi. Sunt coliziuni pe planeta Marte şi pe alte planete, la fel cum sunt coliziuni pe Pământ.

“Omenirea s-a trezit. Asteriozii reprezintă un real pericol”

Dumitru Prunariu: Ce este de remarcat este că omenirea s-a trezit, că aceşti asteriozi reprezintă un real pericol şi a început să-i studieze. În cadrul Asociaţiei exploratorilor spaţiului cosmic, care implică toţi astronauţii din lume şi din care fac parte şi eu, încă de la fondarea ei am creat în 2005 un comitet pentru studiul asteroizilor potenţiali de impact cu Terra. În cadrul acelui colectiv condus de un astronaut american, care a zburat cu Apollo 9, am făcut parte şi eu, şi am elaborat un document substanţial, foarte bine documentat, implicând şi specialişti care nu sunt astronauţi, din alte domenii, pe care l-am propus ca document de lucru ONU – Comitetului ONU pentru explorarea paşnică a spaţiului extraatmosferic- a devenit document de lucru. Era înfiinţat deja un grup de lucru pentru astfel de asteriozi cu potenţial de impact cu Terra şi activitatea lui a fost substanţial îmbunătăţită şi dezvoltată cu documentul propus de noi, iar, ca urmare a acestor dezbateri şi hotărâri, în cadrul ONU s-au înfiinţat două instituţii internaţionale, o reţea internaţională de avertizare în caz de impact cu asteriozii şi o altă instituţie care planifică misiuni spaţiale.

După misiunea DART, urmează HERA, iar România este prezentă

Dumitru Prunariu: O măsurătoare mult mai precisă a asteroidului o va face următoarea misiune, care va fi lansată peste doi ani, o misiune europeană, Hera se numeşte, care va ajunge în preajma asteroidului şi va face măsurători exacte ale orbitei de atunci a asteriodului şi se va face comparaţia. Misiunea Hera este o misiune a a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). România este parte a Agenţiei Spaţiale Europene şi participă la principalele proiecte ale misiunii. De multe ori cu sisteme informatice, cu programe, cu anumite tehnologii care completează un proiect mai mare. Avem un centru pe care l-am dezvoltat cu ajutorul fondurilor de la Agenţia Spaţială Europeană la Măgurele în care ne ocupăm de nanosateliţi, în care construim componente, testăm componente, testăm şi părţi integrale ale microsatelitului şi astfel putem dezvolta şi la noi în ţară o serie întreagă de tehnologii. Cu elemente de genul acesta am participat şi noi ca ţară componentă a ESA la misiunea DART.

Dumitru Prunariu: Pe la începutul anului 2000 eram cea mai dezvoltată agenţie spaţială, cu programele cele mai performante din Europa Centrală şi de Est, practic din fostele ţări socialiste. Am devenit în 2012 membri ai Agenţiei Spaţiale Europene, este o agenţie interguvernamentală, Guvernul României a semnat acordul de aderare la această agenţie internaţională. Aici se plăteşte o contribuţie anuală, care se calculează în funcţie de PIB şi în funcţie de posibilităţile de a prelua contracte internaţionale în ţară şi am ajuns ca de banii pe care îi plăteam, circa 15 milioane de euro anual, să aducem proiecte în ţară care generau mai multă ştiinţă, cunoştinţă, datorită cărora ne puteam păstra proprietatea intelectuală, tehnologică, o puteam valorifica. Ţările care sunt membre ale ESA au căutat să investească cât mai mult acolo pentru a primi proiecte şi a se dezvolta.

„Ori ai plătit contribuţia completă şi ai acces la programe, ori dacă n-ai plătit-o, încet, încet eşti dat afară”

Dumitru Prunariu: Nu numai domeniul cosmic este important când vorbim de ESA. În momentul în care cosmosul reprezintă un domeniu de vârf de tehnologie, iar tu dezvolţi în ţara ta vârfuri de tehnnologie, ceea ce ai învăţat acolo poţi să aplici în multe alte domenii cu costuri mult mai acceptabile decât dacă le cumperi din exterior. Ei, s-a întâmplat ca de vreo 4 ani Guvernul să nu mai plătească această contribuţie a noastră la ESA. S-au primit adrese de avertizare. Noi nu mai accesăm acum proiecte europene, ni s-a tăiat dreptul de vot, iar Guvernul nu a înţeles clar despre ce este vorba, deşi i-au fost făcute note grămadă, şi au înţeles că e bine să o ţină caldă plătind doar 1-2-3 milioane. Nu există aşa ceva la ESA. Ori ai plătit contribuţia completă şi ai acces la programe, ori dacă n-ai plătit-o, încet, încet eşti dat afară. Iar asta e ruşinea Europei. O spun clar, direct, pentru că suntem în această situaţie de neînţeles de atâta timp.

Dumitru Prunariu: Această participare a României la un program mai larg european în care avem şi noi o părticică acolo a fost contractată înainte de această situaţie deosebită. Şi am participat în continuare. Noi am mers mult pe partea de soft, algoritmi. Avem băieţi foarte isteţi, avem băieţi care dezvoltă nişte softuri şi tehnologii  foarte inovatoare. Avem de exemplu industrie în România care se ocupă de aşa ceva. Avem industrie care prin printing 3D poate să facă turbine pentru motoarele de rachetă. Noi participăm într-un fel dar nu am mai primit contracte mari la construirea viitoarei rachete grele europene, Ariane 6, unde, pentru elaborarea cadrelor de aliaj pentru racheta aceasta este folosit un strung care strunjeşte la precizie de microni cadre de 6 metri diametru. Acesta a fost făcut în România, la Bacău, de o firmă care s-a privatizat după 1990 şi care exportă maşini-unelte de precizie în multe ţări ale lumii.

Dumitru Prunariu: Orice lansare de obiect cosmic poate fi detectată şi poate fi interceptată cu sisteme terestre sau spaţiale. Principalele puteri din lume şi-au dezvoltat astfel de sisteme şi toţi au aşa ceva, mă refer nu numai la americani, care au cele mai dezvoltate sisteme, chinezi, japonezi mai nou, Brazilia mai puţin, dar îşi dezvoltă şi ea acţiunile cosmice, este cel mai mare stat din America Latină şi puternic, are activităţi cosmice, chiar a început să construiască un cosmodrom. Urmau să lanseze de la ei rachete ucrainene, pentru că în Ucraina a rămas o fabrică de rachete cosmice care produce în continuare. E în zona controlată de ucraineni. Deci, astfel de puteri cosmice există. Israelul este o ţară care lansează sateliţi superperformanţi în spaţiul cosmic.

„China este pe locul 2 în lume după SUA şi nu Rusia”

Dumitru Prunariu: Ruşii s-au simţit ameninţaţi de americani şi au declanşat şi ei program de investiţii masive în domeniul militarizării spaţiului cosmic. Au şi ei toate categoriile de posibile arme sau cel puţin sateliţi de observare a Terrei şi de înregistrare a tot ce se întâmplă jos. Ulterior, a venit China care vrea într-un fel să ajungă din urmă SUA. Deja China investeşte mai mult în spaţiul cosmic decât investeşte Federaţia Rusă. Aş putea considera după volumul activităţilor cosmice, după succesul pe care îl au. inclusiv în misiuni interplanetare, că China este pe locul 2 în lume după SUA şi nu Rusia, Rusia plasându-se undeva pe locul 4-5 aş spune. Agenţia Spaţială Europeană e o putere mai ales în domeniul civil.

Dumitru Prunariu: Spaţiul cosmic s-a aglomerat extrem de mult. La început s-a crezut că este infinit, putem lansa şi lăsa în cosmos deşeuri – sateliţi, bucăţi din sisteme cosmice. Sunt acum peste 70.000 de obiecte care nu sunt controlate şi zboară în jurul Pământului, la diferite altitudini. Avem nişte inele de deşeuri cosmice. Sunt anumite zone mai aglomerate, zonele care au fost preponderente pentru utilizarea în spaţiul cosmic a sateliţilor şi transmisiunilor la sol, sunt zone mai puţin aglomerate. În orice caz, se ţine o evidenţă strictă a obiectelor de la o anumită dimensiune în sus. Cam de la o minge de tenis în sus. Sunt catalogate. Încet încet, frecarea cu particule disparate, inclusiv praf, care mai există în spaţiul cosmic, la o altitudine de 200 km face ca aceste deşeuri să cadă pe Pământ într-un an-doi. Greu. Dacă sunt la 300, 400, 600 de km altitudine durează zeci de ani până reintră natural în atmosferă. Deci curăţarea spaţiului cosmic este o problemă majoră. Se dezvoltă acum tehnologii pentru a curăţa cosmosul măcar de obiecte grele, masive.

„Cei care au zburat în spaţiul cosmic au o viziune puţin diferită asupra Terrei”

Dumitru Prunariu: Diplomaţia cosmosului a existat întotdeauna. Ţările sunt partenere în diferite programe şi concurente pe alte programe. De multe ori caută s-şi dezvolte propriile sisteme care sunt de interes naţional în detrimentul altora sau fără cooperare, de multe ori interesul este major, mai ales ştiinţific,  şi se dezvoltă în colaborare. Încă din 1992 a fost încheiat un acord care ne-a uimit pe toţi la nivel internaţional, un acord de cooperare totală în cosmosul civil între SUA  şi Federaţia Rusă. Preşedintele Elţîn de atunci cu preşedintele Bush senior au semnat un acord prin care au deschis efectiv  porţile unei colaborări largi. Şi pentru că ruşii aveau o experienţă deosebită în domeniul staţiilor orbitale, iar americanii doreau să construiască un laborator spaţial foarte performant, şi-au dat mâna, au inclus şi alte state, sunt 16 ţări participante la acest proiect al Staţiei cosmice internaţionale, au investit multe miliarde de dolari şi iată că pe orbită de 25 de ani se află Staţia cosmică internaţională la bordul căreia se află permanent echipaje umane.

Dumitru Prunariu: Cei care au zburat în spaţiul cosmic au o viziune puţin diferită asupra Terrei. În primul rând au văzut-o ca un tot unitar. Şi ea reprezintă un tot unitar. Mulţi politicieni nu înţeleg acest lucru. Unele organizaţii internaţionale pacifiste îşi doresc să trimită cât mai mulţi politicieni în spaţiul cosmic pentru a înţelege şi a lua măsuri pozitive pentru planetă. Ai o dimensiune globală a ceea ce se întîmplă pe planetă după ce ai revenit din spaţiul cosmic. Treci prin alt filtru toate informaţiile pe care le primeşti, evenimentele care se petrec la nivelul Terrei. Îţi dai seama cât de mult este influenţată de anumite evenimente o anumită zonă care ai zice că nu ar e nicio tangenţă cu ce se întâmplă în spaţiul cosmic, fenomene terestre petrecute în alte zone.

Dumitru Prunariu: Uitaţi-vă ce se întâmplă cu încălzirea globală, cu topirea gheţarilor, cu creşterea nivelului apelor, cu ameninţarea unor oraşe care sunt la nivelul mării. De asemenea, fenomene meteorologice extreme care se petrec în zone în care niciodată nu a existat aşa ceva. În Bărăgan au apărut tornade şi noi acum 20-30 de ani nici nu ştiam de astfel de fenomene în zona aceasta a Europei. Toate aceste lucruri, plus lucruri legate de poluare. Vezi din spaţiul cosmic cum arată zonele poluate. Le vezi arse, de culori închise, fără vegetaţie, vezi defrişările care se produc pe pământ din spaţiul cosmic.

Dumitru Prunariu: Acolo nu există frontiere, de acolo planeta arată frumoasă, aşa cum ne-am dori să arate şi de la sol, dar înţelegi totuşi care sunt realităţile de jos. Dar o vezi atât de frumoasă, cu o atmosferă atât de subţire în jurul ei încât te îngrijorează şi îţi dai seama că în această atmosferă se petrec atât de multe lucruri rele, poluante, care o degradează şi tragi un semnal de alarmă. Iar după aceea când vii din cosmos încerci să transmiţi această informaţie celor cu care stai de vorbă, unor organizaţii, unor politicieni pentru a înţelege mai mult ce reprezintă planeta noastră.