Expoziţia "Dracula - voievod şi vampir", vernisată joi la Muzeul Naţional de Artă al României

Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Kunsthistorisches Museum Viena şi muzeul Schloss Ambras din Austria.

Directorul Muzeului Naţional de Artă al României, Roxana Theodorescu, prezentă la conferinţa de joi - alături de Margot Rauch, specialist conservator al muzeului Schloss Ambras şi curator al expoziţiei -, a declarat că evenimentul încearcă să pună personajul istoric Vlad Ţepeş într-o "lumină obiectivă".

"Toată lumea ştie cine este personajul Dracula. Dacă veţi privi această expoziţie, nu veţi regăsi acest personaj aici, pentru că pe noi ne-a interesat să arătăm ce se află în spatele acestui personaj-cult", a adăugat Margot Rauch.

Expoziţia a fost prezentată de Kunsthistorisches Museum din Viena în 2008, la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia împlinirii a 111 ani de la publicarea romanului "Dracula" de Bram Stoker, cu scopul de a redeschide discuţia asupra personajului istoric Vlad Ţepeş/ Dracula şi a vampirismului într-un context istoric şi documentar realist.

Expoziţia de la Bucureşti, inaugurată la doi ani de la evenimentul de la Ambras, include, alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, piese din patrimoniul naţional, de la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ţăranului Român din Capitală şi Muzeul Cinegetic al Carpaţilor.

Piesa centrală şi "vedeta" expoziţiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului Vlad Ţepeş, numit deseori în epocă Dracula, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras. Pornind de la această piesă, prezentată în premieră publicului din România, expoziţia se articulează în patru secţiuni.

Prima îşi propune să exploreze legendele create în jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Personalitatea şi imaginea lui Vlad al III-lea Dracula, precum şi epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete şi documente. Una dintre cele mai interesante piese din această secţiune este un cripto-portret ("portret deghizat") al voievodului: panoul Hristos în faţa lui Pilat - o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mănăstirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Naţională din Ljubljana, în care se pot recunoaşte în fizionomia lui Pilat trăsăturile lui Vlad, aşa cum apăreau în portretele sale din epocă.

A doua secţiune ilustrează conflictele dintre turci şi creştini în Europa de Sud-Est în secolele al XV-lea - al XVIII-lea, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale. Armele şi portretele prezente în expoziţie dovedesc existenţa unui interes reciproc: obiecte produse în Europa de Vest au fost influenţate de metodele de decorare orientală, în vreme ce sultanii otomani, în ciuda interdicţiei din Coran, şi-au comandat portrete după moda occidentală.

A treia secţiune abordează mitul vampirismului, aşa cum s-a conturat din mărturiile despre "fenomenele de vampirism" înregistrate din secolul al XVIII-lea în zone de la graniţa militară a stăpânirii austriece până în Imperiul Otoman, în contextul conflictelor dintre creştini şi musulmani. Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de "boala vampirismului" documentează această parte a expoziţiei. Ea este întregită de abordările literare ale subiectului: notiţele şi ciornele romanului "Dracula" de Bram Stoker (1897) şi alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.

Nimic nu a contribuit mai mult la conturarea viziunii curente despre Dracula şi vampiri decât imensa producţie de adaptări cinematografice. Ultima parte a expoziţiei urmăreşte cum a evoluat figura lui Dracula în cinematografia mondială, prin intermediul afişelor, trailerelor şi imaginilor din filme precum "Dracula" (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Béla Lugosi), "Dracula, Prince of Darkness" (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), "Blood for Dracula" (Franţa/ Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol), "Nosferatu the vampire" (RFG/ Franţa, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski).

Vernisajul expoziţiei are loc la MNAR joi, la ora 18.00, în prezenţa directorului general al Kunsthistorisches Museum Viena şi a fostului ambasador al Austriei la Bucureşti, Martin Eichtinger.

În cadrul expoziţiei, va rula zilnic filmul "Nosferatu - Simfonia groazei" (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), o operă clasică a cinematografiei germane expresioniste.