Expoziţia "Theodor Aman, pictor şi gravor", din 24 martie, la Muzeul Cotroceni

Vernisajul, care va începe de la ora 18.00, va fi urmat de un concert susţinut de soprana Simona Neagu şi baritonul Ştefan Popov, alături de Viniciu Moroianu - pian, Simina Croitoru - vioară, Clementina Ristea - pian şi Adina Cocargeanu - pian.

Programul cuprinde fragmente din repertoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori (fiind un pasionat violoncelist şi organizator de concerte de înaltă ţinută în atelier), şi anume lucrări de Giuseppe Verdi - arie din opera "Traviata", Wolfgang Amadeus Mozart - arii din operele "Nunta lui Figaro" şi "Don Giovanni", Henri Vieuxtemps - Fantezie capriciu pentru vioară, Johann Sebastian Bach - Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin - Studiu în do minor, Robert Schumann - "Pasărea - profet" din "Scene de pădure", op. 82.

Expoziţia, care beneficiază de un catalog, va fi deschisă publicului în perioada 24 martie - 29 mai.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi, Muzeul de Artă Braşov.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850, a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi Francois Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului. Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş "ca singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului".

Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale - pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul, natura statică -, toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială.

Potrivit istoricului de artă Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: "de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti".