Un total de 167 de cercetători din peste 100 de organizaţii din Canada, Europa şi Statele Unite ale Americii au studiat datele furnizate de 14 studii despre ADN-ul recoltat de la peste 140.000 de persoane de origine europeană.
Ei au putut astfel să stabilească că persoanele în familiile cărora au existat cazuri de ateroscleroză – o acumulare de grăsime în pereţii anumitor artere – prezentau mici variaţii la nivelul structurii a 13 gene.
Studiul, publicat în Nature Genetics, dublează astfel numărul cunoscut de gene care favorizează maladiile cardiace, boli care au în proporţie de 50% cauze genetice, dar care sunt provocate şi de alţi factori precum stilul de viaţă, fumatul, consumul de alcool şi lipsa exerciţiilor fizice.
Pentru Thomas Quertermous, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea Stanford din California, este vorba de a găsi „printre cele 3 miliarde de baze ce conţin ADN, acele baze diferite la câteva persoane”, care antrenează „o schimbare a funcţionării unei gene sau a unui ansamblu de gene, influenţând el însuşi riscul de a suferi de o boală de inimă”.
„Este ca şi cum ai căuta modificarea unei litere dintr-un cuvânt din Enciclopedia Britanică”, a adăugat el.
În opinia lui Robert Roberts, preşedintele Institutului de cardiologie de la Universitatea din Ottawa, această descoperire „deschide o cale nouă către obţinerea unor terapii noi”.