Felicia Filip: Mihaela Ursuleasa a fost o frumoasă poveste de muzică

"Îmi vine în minte imaginea unui copil pierdut în imensitatea pianului, pe care îl stăpânea şi din care crea o lume de muzică. (...) Îmi amintesc copilul care nu atingea nici pedalele pianului", a descris-o Felicia Filip pe Mihaela Ursuleasa, care a acompaniat-o la pian pe soprană la începutul anilor '90.

"O vedeam cântând la Sala Radio sau pe scena Ateneului Român şi toată lumea era electrizată şi plăcut impresionată de această minune. (...) Era un ghem de inteligenţă, de strălucire, care cu toată fiinţa ei crea muzică", a mai spus Felicia Filip, care o alătură pe pianistă unor artişti precum Dinu Lipatti, Dan Grigore sau Radu Lupu, într-un "buchet de mari interpreţi români".

Felicia Filip a remarcat uşurinţa cu care Mihaela Ursuleasa trecea, pe scenă, de la starea de solist la cea de artist care acompaniază un alt artist. "Să cânţi împreună cu cineva pe scenă este greu pentru orice maestru. Atunci, pe scenă am avut o comuniune de momente care trebuie trăită", a spus Felicia Filip.

"Am urmărit, pe parcurs, evoluţia ei (...) este drumul unei munci intense", a spus soprana care a descris cariera Mihaelei Ursuleasa drept "o poveste de mare artist ce poartă un nume românesc". Soprana a mai spus că, discutând cu Mihaela Ursuleasa, a aflat că au aceeaşi pasiune pentru muzica lui Mozart.

"Din păcate, viaţa ne oferă surprize care ne îngheaţă. O mare valoare care devine simbol naţional se stinge la o vârstă foarte crudă. Era în deplinătatea forţei de creaţie şi interpretare", a mai spus Felicia Filip.

Soprana a vorbit şi despre eforturile pe care Mihaela Ursuleasa le-a făcut de mică, pentru a atinge excelenţa. Aceasta a povestit că micuţa repeta la pian de la 6 dimineaţa. "Viaţa de instrumentist este ca şi viaţa de sportiv de performanţă. De ei poţi să spui că nu au avut copilărie", a spus Felicia Filip. Cu toate acestea, Mihaela Ursuleasa şi-a asumat această condiţie, a mai menţionat soprana. "Îmi amintesc că nu se juca niciodată, dar nu era un lucru impus. Se supunea acestui program. Era un copil încărcat cu o pasiune şi o voinţă extraordinare, care îi răzbăteau prin ochi. Era un copil foarte frumos, care a devenit apoi o femeie foarte frumoasă", şi-a mai amintit Felicia Filip.

La rândul său, pianistul Horia Mihail a declarat pentru MEDIAFAX că vestea dispariţiei premature a Mihaelei Ursuleasa îl întristează profund şi că este mâhnit de faptul că aceasta "a pierdut atât de devreme lupta cu problemele ivite din cauza presiunii create de o carieră internaţională strălucită".

"Vestea dispariţiei premature a Mihaelei Ursuleasa mă întristează profund. Am cunoscut îndeaproape primii ei ani de formare ca muzician şi ca om, fiind colegi ai aceleiaşi profesoare de pian din Braşov, doamna Stela Dragulin, cea care ne-a călăzuit primii paşi atât în tainele pianului, cât şi în ceea ce înseamnă viaţa unui solist concertist. În primii ani de şcoala, Mihaela părea o fetiţă ca oricare alta, atâta vreme cât nu se afla la pian. Când începea însă să cânte, se transforma subit: devenea un mic artist, exuberanţa, sensibilitatea şi uşurinţa tehnică cu care mânuia instrumentul înmărmurindu-i pe profesori şi provocând deseori invidia unora dintre colegi. Îmi amintesc de primele ei concerte la Braşov, apoi de debutul la Bucureşti cu Orchestra Naţională Radio, succese ce au propulsat-o imediat în rândul soliştilor de renume din România", spune Horia Mihail.

"Sunt mâhnit de faptul că a pierdut atât de devreme lupta cu problemele ivite din cauza presiunii create de o carieră internaţională strălucită. Mă mâhneşte şi mai mult faptul că abia acum, după ce nu mai este printre noi, devine «cap de afiş» al ştirilor din media românească, marile ei succese internaţionale trecând de cele mai multe ori neobservate. Oare câţi artişti, oameni de cultură, oameni de ştiinţă, mari personalităţi cu cariere internaţionale impresionante, toţi originari din România, rămân necunoscuţi la ei acasă? Păcat", mai spune Horia Mihail.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a transmis, vineri, un mesaj de condoleanţe familiei, apropiaţilor şi celor care au preţuit talentul pianistei Mihaela Ursuleasa, decedată la Viena, la vârsta de 33 de ani.

"Doresc să adresez sincere condoleanţe familiei îndurerate, apropiaţilor şi tuturor celor care au preţuit talentul şi dăruirea pianistei Mihaela Ursuleasa. Dumnezeu să o odihnească!", se arată în mesajul lui Antonescu dat publicităţii de Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele interimar Antonescu arată că pianista Mihaela Ursuleasa a fost un "model de performanţă şi sensibilitate artistică".

"Am aflat cu profundă tristeţe vestea tragică a dispariţiei pianistei Mihaela Ursuleasa, cea care a impresionat, de la debutul carierei sale, prin talentul de excepţie, întreaga lume a muzicii clasice. Tânăra generaţie de muzicieni români a privit-o ca pe un model de performanţă şi sensibilitate artistică", se mai menţionează în mesajul lui Antonescu.

Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena, joi, de impresara sa, Andreea Butucariu. Ursuleasa, care avea 33 de ani, se stabilise la Viena, unde locuia cu mama şi fetiţa sa de cinci ani.

Potrivit wien.orf.at, poliţia austriacă exclude ipoteza de sinucidere sau crimă în cazul decesului pianistei române Mihaela Ursuleasa, indicând drept cauză probabilă o "hemoragie cerebrală" sau o "căzătură fatală". Totodată, a fost indicată drept cauză a morţii o rupere a unui anevrism cerebral, în presa germană citată de AFP.

Mihaela Ursuleasa trebuia să susţină două concerte la Bucureşti, cu Orchestra Naţională de Tineret. De asemenea, ea trebuia să concerteze, pe 4 august, în sala mare de la Konzerthaus Berlin, tot alături de Orchestra Naţională de Tineret, în cadrul Young Euro Classic, cel mai important festival internaţional pentru orchestre de tineret.

Mihaela Ursuleasa avea programate numeroase concerte în acest an, respectiv pe 18 şi 19 august la Eisenstadt, Germania, şi pe 29 august la Varşovia, Polonia. Acestora li se adaugă un turneu pe care pianista română îl avea programat în mai multe oraşe din Brazilia, între 29 septembrie şi 9 octombrie. De asemenea, Mihaela Ursuleasa avea programate concerte şi pe 19 octombrie la Mainz, Germania, pe 24 octombrie la Berna, Elveţia, pe 12 noiembrie la München, Germania, pe 13 decembrie la Amsterdam, Olanda, şi pe 16 decembrie Kempen, Germania, potrivit site-ului EAS Musikmanagement, echipă din care pianista Mihaela Ursuleasa făcea parte.

Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut şansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câştigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, "Clara Haskil", din Elveţia - în 1999. Au urmat apariţii sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg şi München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.

Mihaela Ursuleasa a concertat regulat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeştri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner şi Dennis Russel Davies.

De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus în ciclul "Pianişti ai anului 2001") sau debutul londonez, în martie 2002, în Seria Internaţională de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut în Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitaţii pentru anul 2006 - recitaluri şi concert cu Orchestra Simfonică din Montreal.

Parteneră rafinată în muzica de cameră, Mihaela Ursuleasa a apărut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, îndeosebi alături de violonista Patricia Kopacinskaia.

În anul 2006, San Francisco Chronicle spunea despre Mihaela Ursuleasa că este "un fel de Beethoven".

Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, "Piano & Forte" (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi în 2011, "Romanian Rhapsody" ("Rapsodia Română nr. 1" a lui George Enescu, "Suita pentru pian" a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare româneşti de Béla Bartók şi trei piese de Franz Schubert).