FH: România a coborât patru locuri în clasamentul libertăţii presei

În clasamentul Freedom House privind libertatea presei, România se află pe locul 94 - după ce anul trecut s-a aflat pe locul 90 -, la egalitate cu Panama şi Peru. Pe primele zece locuri în top se află Finlanda, Islanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Suedia, Luxemburg, Andora, Olanda şi Noua Zeelandă şi Elveţia, iar pe ultimul loc - 195, Coreea de Nord.

Raportul constată că, în România, libertatea presei este protejată de Constituţie şi că Guvernul a început să respecte din ce în ce mai mult drepturile celor care exercită profesia de jurnalist.

În 2006, autorităţile au adoptat o legislaţie prin care calomnia şi ofensele similare erau discriminate, ceea ce însemna că jurnaliştii nu mai riscau închisoarea pentru astfel de fapte. La începutul lui 2007, însă, Curtea Constituţională a anulat decizia de scoatere a calomniei şi ofenselor similare de sub incidenţa legii penale, motivându-şi decizia prin faptul că abrogarea acestor infracţiuni ar crea un vid legislativ privind protecţia valorilor umane - demnitatea şi onoarea unei persoane - încălcându-se şi principiul liberului acces la justiţie.

Pe de altă parte, legislaţia cu privire la libertatea informaţiei se aplică acum şi companiilor de stat şi instituţiilor guvernamentale, deşi implementarea ei efectivă continuă să fie problematică. Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul numesc în continuare membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) şi consiliile de administraţie ale Televiziunii şi Radioului publice, ceea ce face ca aceste instituţii să fie în continuare vulnerabile la influenţele venite din partea politicului.

Alegerea în 2004 a preşedintelui Traian Băsescu a adus, potrivit raportului, îmbunătăţiri subtanţiale ale mediului politic pentru instituţiile de presă, în condiţiile în care şeful statului nu a controlat sau manipulat la fel de mult presa precum predecesorii săi. În plus, raportul constată că autocenzura din motive politice practicată de instituţiile de presă româneşti s-a diminuat.

Cu toate acestea, raportul Freedom House arată că Guvernul este în continuare sensibil la criticile instituţiilor de presă, jurnaliştii riscând să fie arestaţi sau hărţuiţi atunci când lucrează la subiecte asociate cu securitatea naţională. Raportul atrage atenţia că o problemă întâlnită la scară largă este şi cea a atacurilor cu care se confruntă reporterii, cameramanii şi fotografii în exercitarea profesiei.

Raportul face referire şi la Traian Băsescu - "care este cunoscut pentru abuzurile verbale împotriva jurnaliştilor" - şi la episodul în care acesta a confiscat telefonul mobil al unei ziariste care încerca să îl filmeze şi să îl intervieveze într-un supermarket în mai 2007, în ziua referendumului organizat în legătură cu posibila sa destituire din funcţie. Acelaşi telefon a fost şi cel care l-a înregistrat pe preşedinte făcând remarci rasiste şi sexiste la adresa jurnalistei, în cadrul unei conversaţii cu soţia sa.

Divergenţele de ordin politic dintre preşedinte, premier şi aliaţii lor din Parlament au contribuit, potrivit raportului, la tendinţa de diminuare a controlului exercitat de guvernanţi asupra presei. În octombrie, TVR a difuzat o înregistrare video cu ministrul Agriculturii de la acea dată, Decebal Traian Remeş, care era prezentat în timp ce lua mită, el demisionând din funcţie a doua zi după difuzarea acesteia. Ministrul Justiţiei a sugerat, la acea vreme, că este posibil ca înregistrarea video să fi provenit de la Palatul Cotroceni.

Pe de altă parte, în România, radiodifuzorii publici concurează cu numeroase posturi TV private şi cu o multitudine de canale locale. Numărul surselor media şi de ştiri a crescut în ultimii ani, tendinţă parţial determinată de politicieni şi oamenii de afaceri bogaţi care încearcă să îşi construiască propriile instituţii de presă. În acelaşi timp, proprietarii importanţi de media şi-au intensificat acţiunile de concentrare, achiziţionând posturi de televiziune, de radio şi ziare. Această proliferare în sectorul media nu este susţinută de cererea pieţei, motiv pentru care numeroase medii nu sunt profitabile şi încurajează autocenzura pentru a fi pe placul proprietarilor şi advertiserilor, se mai spune în raport.