Filmul românesc în 2010 sau "Eu când vreau să fiu pe primul loc sunt pe primul loc"

Filmul "Eu când vreau să fluier, fluier" a avut peste 55.000 de spectatori de la lansarea pe marile ecrane româneşti, beneficiind atât de o caravană prin oraşele din România, cât şi de proiecţii speciale în penitenciare.

Acesta este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin şi a reuşit să ia şi două trofee importante: marele premiu al juriului - Ursul de Argint şi distincţia "Alfred Bauer". Totodată, filmul "Eu când vreau să fluier, fluier" este propunerea României la premiile Oscar 2011, pentru care nominalizările vor fi anunţate pe 25 ianuarie.

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, el primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă, după mult timp, din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.

Filmul a adus pe marile ecrane nu doar actori amatori, care, în momentul producţiei, erau deţinuţi în câteva penitenciare din ţară, ci şi noi chipuri ale cinematografiei româneşti - George Piştereanu, care pe atunci era elev la liceu, şi Ada Condeescu. George Piştereanu a câştigat, de altfel, cu "Eu când vreau să fluier, fluier" mai multe premii la festivaluri internaţionale.

Alături de lungmetrajul "Eu când vreau să fluier, fluier", la Berlinala de anul acesta a mai fost prezentat un film românesc, "Portretul luptătorului la tinereţe", de Constantin Popescu. Filmul a stârnit controverse la Berlinală, Institutul "Elie Wiesel" trimiţând reprezentanţilor evenimentului o scrisoare de protest faţă de faptul că personajul principal din "Portretul luptătorului la tinereţe" este inspirat de un legionar. Organizatorii festivalului au considerat, însă, că pelicula poate rula în continuare, declarând că aceasta are valoare educativă.

Unul dintre cele mai ambiţioase filme realizate în ultimii ani în România, în termeni de subiect şi de producţie, "Portretul luptătorului la tinereţe" este primul episod dintr-o trilogie care se numeşte "Aproape linişte" şi care va continua cu povestea Elisabetei Rizea şi cu cea a fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu. Filmul a avut premiera pe marile ecrane româneşti spre sfârşitul anului.

Nici anul acesta românii nu au lipsit de la Festivalul de la Cannes. Cristi Puiu s-a întors în secţiunea Un Certain Regard cu "Aurora" - după "Moartea domnului Lăzărescu", în 2005 -, de data aceasta alături de Radu Muntean, care a prezentat pe Croazetă cel mai recent film al său, "Marţi, după Crăciun".

"Aurora" îl prezintă pe Cristi Puiu nu doar în calitate de regizor, ci şi în calitate de actor în rol principal. Puiu îl interpretează pe Viorel, un bărbat divorţat, care, pe fondul unei depresii, recurge la acţiuni extreme. Printre numele din distribuţie se regăsesc şi Clara Vodă şi Gelu Colceag. "Aurora" este o producţie a casei Mandragora, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei România (CNC), Eurimages, SC Serv Invest SRL, OFC Section Cinéma, Centre National de la Cinématographie (Franţa), în colaborare cu ARTE France Cinéma, ZDF/ ARTE, Societatea Română de Televiziune, TSR/SSR, HBO România. Imaginea este semnată de Viorel Sergovici.

"Marţi, după Crăciun", spune povestea lui Paul Hanganu (Mimi Brănescu), care este căsătorit cu Adriana (Mirela Oprişor) de zece ani. Au împreună o fetiţă, o maşină, un apartament şi aparent o relaţie fericită. De şase luni, Paul are o relaţie extraconjugală cu Raluca (Maria Popistaşu), medic stomatolog, în vârstă de 27 de ani. Bărbatul, care se chinuie să găsească timp pentru Raluca, familie şi goana după cumpărături, hotărăşte să-şi ducă fiica la dentist încă o dată înainte de Crăciun. O schimbare neaşteptată în programul Adrianei le aduce pe cele două femei în aceeaşi încăpere pentru prima oară. Întâlnirea îl obligă pe Paul să ia o decizie dificilă. Din distribuţia filmului mai fac parte Dragoş Bucur, Adrian Văncică, Victor Rebengiuc şi Silvia Năstase.

Alături de cele două producţii, a mai rulat la Cannes filmul-eveniment al lui Andrei Ujică "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", de data aceasta în afara competiţiei.

Filmul "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" a fost realizat de Icon Production, în asociere cu Televiziunea Română, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi cu participarea The Media Partnership, Fundaţia Arte Vizuale şi HFG/ ZKM Filminstitut. Conceput ca un eseu, din peste 1.000 de ore de imagini de la Arhiva Naţională de Filme şi Televiziunea Română, filmul acoperă 25 de ani din viaţa lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a avut premiera în cinematografele româneşti pe 29 octombrie.

Deşi au avut cronici la superlativ în cele mai prestigioase publicaţii de profil, filmele româneşti s-au întors de la Cannes fără premii.

În schimb, cele mai multe premii pentru români au venit la un alt festival de prestigiu, cel de la Locarno, care a avut loc în august.

Lungmetrajul "Morgen", de Marian Crişan, a câştigat patru trofee la Festivalul de Film de la Locarno, printre care premiul special al juriului, acordat celei de-a doua cea mai bună producţie din competiţia internaţională. Filmul "Morgen", de Marian Crişan, spune povestea unui bărbat care trăieşte la graniţa româno-ungară şi căruia îi place să pescuiască. Într-o zi, acesta "pescuieşte" un imigrant ilegal turc. Cu scene emoţionante, întrebări ridicate despre migraţie, lege şi omenie şi un final deschis, "Morgen" trezeşte imediat interesul faţă de poveste şi personaje, iar cel care generează situaţia limită, motorul atitudinilor diferite şi ale acţiunilor celorlalţi, nu poate fi privit decât cu simpatie de la un capăt la altul al filmului.

În competiţia internaţională a Festivalului de la Locarno 2010 a mai fost selectat lungmetrajul românesc "Periferic", de Bogdan Apetri. Ana Ularu a primit trofeul Boccalino - premiul criticii elveţiene pentru cea mai bună actriţă, în cadrul evenimentului, pentru rolul din filmul "Periferic".

Un alt film important, care a apărut pe marile ecrane româneşti spre sfârşitul anului, a fost "Medalia de onoare" de Călin Netzer. Medalia de onoare" a obţinut, la sfârşitul lui noiembrie 2009, cinci premii la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic, printre care cel pentru interpretare (Victor Rebengiuc), cel pentru scenariu (Tudor Voican), premiul special al juriului şi premiul FIPRESCI, dar şi premiul publicului la Festivalul de Film de la Torino. De asemenea, lungmetrajul a fost premiat, în martie, la Festivalul de Film de la Miami (SUA), cu o menţiune din partea juriului pentru competiţia internaţională şi o alta din partea juriului Cineuropa. Totodată, cu acest film, Călin Netzer a luat premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2010, în timp ce Victor Rebengiuc a primit premiul de interpretare.

Acţiunea filmului "Medalia de onoare" se petrece în decembrie 1995. Ion. I. Ion (Victor Rebengiuc) este un om cu o viaţă banală, care locuieşte cu soţia sa şi care de şase ani nu şi-a mai văzut fiul (Mimi Brănescu), plecat în Canada. Totul se schimbă în viaţa lui Ion când acestuia îi parvine o scrisoare în care este anunţat că va fi decorat de preşedinte, pentru fapte de vitejie pe care le-a făcut în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Printre filmele româneşti care au avut premiera anul acesta se mai numără "Poker" de Sergiu Nicolaescu (realizat de Studiourile MediaPro Pictures), "WebSiteStory" de Dan Chişu, "Europolis" de Cornel Gheorghiţă, "Despre alte mame" de Mihai Ionescu şi Tiberiu Iordan şi "Oul de cuc" de Ioan Cărmăzan.

În 2011 sunt aşteptate pelicule precum "Principii de viaţă", de Constantin Popescu, "Visul lui Adalbert", debutul în lungmetraj al lui Gabriel Achim, şi "Din dragoste, cu cele mai bune intenţii", de Adrian Sitaru.

Material de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro.