Filmul văzut din interior: documentare cu şi despre cinema la TIFF 2016

O serie de documentare remarcabile, care explorează viziuni diferite ale regizorilor asupra propriei meserii şi aduc un omagiu artei cinematografice, vor fi reunite într-o secţiune specială intitulată „Cinema, Mon Amour”, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (27 mai - 5 iunie).

Urmărește
281 afișări
Imaginea articolului Filmul văzut din interior: documentare cu şi despre cinema la TIFF 2016

Filmul văzut din interior: documentare cu şi despre cinema la TIFF 2016

Cele peste zece filme din program vorbesc despre cinema din multiple perspective, unele de-a dreptul neaşteptate: de la filme cult sau curente cinematografice la regizori sau actori celebri; de la figuranţi la fanii în stare de orice pentru eroul favorit; de la mecanismele turnajului şi jocurile de putere de pe platoul de filmare, la sălile şi arhivele de cinema. Şi, nu în ultimul rând, despre felul în care uneori filmul afectează viaţa reală.

Impactul filmului asupra vieţilor oamenilor de rând este studiat în „Once Upon a Dream: A Journey to the Last Spaghetti Western” (r. Tonislav Hristov), un basm modern despre speranţele hrănite de visul hollywoodian ale locuitorilor orăşelului Tabernas din deşertul Spaniei unde s-a turnat „Lawrence al Arabiei”.

„The Wofpack”, debutul regizoarei Crystal Moselle (Marele Premiu al Juriului la Sundance 2015), spune povestea incredibilă a şase fraţi care au trăit 14 ani izolaţi de societate într-un apartament din Manhattan şi a căror singură realitate este colecţia de filme pe care o reproduc cu fidelitate între patru pereţi.

„Hitchcock/ Truffaut” (r. Kent Jones), prezentat în premieră la Cannes 2015, are la bază înregistrarea originală a întâlnirii marcante dintre François Truffaut şi Alfred Hitchcock din 1962 şi cartea de conversaţii despre arta regizorală ce a rezultat, o veritabilă „Biblie” cinematografică. Mărturiile unor regizori cinefili precum Martin Scorsese, David Fincher sau Wes Anderson vin să susţină impactul cărţii lui Truffaut şi influenţa lui Hitchcock asupra regizorilor actuali.

„I Don’t Belong Anywhere: The Cinema of Chantal Akerman” (r. Marianne Lambert) analizează cele peste 40 de filme din cariera renumitei regizoare belgiene, recent dispărute, şi originile limbajului său cinematografic.

Construit din înregistrări filmate de actriţa însăşi cu o cameră de 16 mm, fragmente de jurnal, scrisori şi imagini de arhivă, şi narat în suedeză de Alicia Vikander, documentarul „Ingrid Bergman: In Her Own Words” (r. Stig Björkman) explorează personalitatea complexă din spatele imaginii actriţei suedeze.

„Helmut Berger, Actor” (r. Andreas Horvath) este un portret deranjant de intim al personalităţii dificile a actorului Helmut Berger (71 de ani), fostă muză şi iubit al regizorului Luchino Visconti.

„Doomed Beauty” (r. Helena Třeštíková) urmăreşte povestea tragică a actriţei cehe Lida Baarová, cunoscută pentru frumuseţea ei şi relaţia amoroasă cu Joseph Goebbels.

„For the Love of a Man”, regizat de Rinku Kalsy şi prezentat la Veneţia în 2015, are ca subiect fanatismul din jurul personalităţii lui Rajinikanth, un actor indian de 64 de ani idolatrizat de pătura cea mai săracă a societăţii.

„A Flickering Truth”, în regia lui Pietra Brettkelly, este un documentar despre cinefili împătimiţi care au restaurat mii de ore de material din trecutul cinematografic al Afganistanului, după trauma regimului taliban.

„Fury of The Demon” este o anchetă captivantă care porneşte pe urmele filmului omonim din 1897 al lui Georges Méliès, supranumit „cel mai mortal film făcut vreodată”. Legenda spune că vizionarea lui îi face pe spectatori violenţi.

„50 Days in The Desert” (r. Fabrizio Maltese) documentează turnajul de 7 săptămâni în deşertul Sahara al filmului „The White Nights” (r. Joachim Lafosse, cel mai bun regizor la Festivalul de la San Sebastian în 2015) şi examinează dinamica relaţiilor interpersonale care se creează pe platoul de filmare şi rolul de manipulator al regizorului.

În cel mai recent documentar al său, „It All Started at the End”, regizorul-cult Luis Ospina îndreaptă camera în trecut, înspre rădăcinile sale în grupul Cali, colectivul de artişti columbieni care a revoluţionat arta, cinematografia şi literatura, în timp ce ţara era acaparată de narcoterorism şi război de gherilă în anii ‘70 şi ‘80.

Filmul care dă şi titlul secţiunii, „Cinema, Mon Amour” (r. Alexandru Belc), reuneşte poveştile din spatele cinematografelor de stat abandonate din România, prin intermediul protagonistului Victor Purice, un adevărat Don Quijote care a luptat zilnic pentru salvarea sălii Dacia Panoramic din Piatra Neamţ (foto).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici