Filosoful Mihai Şora şi cardinalul Lucian Mureşan, aleşi membri de onoare ai Academiei Române

Conform forului cultural şi ştiinţific, noii membri titulari ai Academiei Române sunt: Toma Constantin (Secţia de Ştiinţe biologice), Cernea M. Mihail (Secţia de Ştiinţe Economice, juridice şi sociologie), Boboc Alexandru (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), Ţăranu Cornel (Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual), Păun Gheorghe (Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei).

Ca membri de onoare din ţară au fost aleşi Ioan Caproşu (Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie), Petre T. Frangopol (Secţia de Ştiinţe Chimice), Mihai Şora (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), PF Cardinal Lucian Muresan (Secţia Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie).

Cei trei membri onorifici din străinătate aleşi miercuri de plenul Academiei Române sunt: Theodor W Hänsch, Mihail C. Roco şi Ştefan Hell.

Mihai Şora s-a născut pe 7 noiembrie 1916, la Ianova, în judeţul Timiş şi este filosof şi eseist. Este membru fondator al Grupului de Dialog Social, al Alianţei Civice şi al Societăţii Române de Fenomenologie.

Cardinalul Lucian Mureşan s-a născut pe 23 mai 1931, în Firiza, judeţul Satu-Mare (interbelic). După Revoluţie şi relegalizarea Bisericii Române Unite, pe 3 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureş, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii. Lucian Mureşan, arhiepiscopul major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a fost numit cardinal de papa Benedict al XVI-lea, în februarie 2010. Arhiepiscopul Lucian Mureşan este cel de-al treilea cardinal român, după Iuliu Hossu şi Alexandru Todea.

Theodor Wolfgang Hänsch (născut pe 30 octombrie 1941, la Heidelberg, Germania) este un fizician german, laureat al premiului Nobel pentru fizică pe 2005, împreună cu John Lewis Hall, pentru contribuţiile aduse la dezvoltarea spectroscopiei de mare precizie, pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica pieptenele optic.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Academia Română poate avea, prin lege şi prin statut, un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare din care cel mult 40 din ţară. Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent, Academia are 78 de membri titulari, 77 de membri corespondenţi (total 155), 32 de membri de onoare din ţară şi 88 de membri de onoare din străinătate (total 120).

Noii membri ai Academiei sunt aleşi prin vot secret. Votul secret în Secţiile Academiei, Prezidiul forului şi Adunarea generală a instituţiei se face în mai multe tururi de scrutin. Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunării Generale.