Florin Piersic jr.: În "Călătoria lui Gruber" joc prima oară un rol principal

Cu un scenariu scris de Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu, "Călătoria lui Gruber" prezintă evenimente istorice ascunse până nu demult. Filmul este povestea vizitei la Iaşi a scriitorului şi ziaristului italian Curzio Malaparte (Florin Piersic jr.), autor al celebrului roman "Kaputt", la câteva zile după începerea războiului împotriva Rusiei sovietice, în iunie 1941. Suferind de o alergie care îl face să se simtă foarte rău, Malaparte îl caută pe doctorul Gruber, devenind martor al pogromului de la Iaşi.

Din distribuţia filmului mai fac parte Marcel Iureş, Claudiu Bleonţ, Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea şi Andi Vasluianu, precum şi cunoscutul actor german Udo Schenk.

Florin Piersic jr. a mai povestit, în interviul acordat MEDIAFAX, cum s-a pregătit să spună toate replicile în germană şi italiană şi cum a fost colaborarea cu regizorul Radu Gabrea, "un tiran care umblă cu mănuşi", după cum îl caracterizează actorul.

Reporter: De ce ai ales să joci în "Călătoria lui Gruber"?

Florin Piersic jr.: N-am ales eu, n-am cum să aleg eu cu cine vreau să lucrez, decât în foarte puţine cazuri. Am fost chemat la un casting, cineva m-a propus. Şi m-am înţeles bine cu Gabrea de la prima întâlnire.

Rep.: Cum te-ai pregătit pentru rolul acesta? Cum te-ai documentat?

F.P. jr.: La capitolul documentare am mers pe mâna regizorului, i-am ascultat poveştile şi am reţinut ce era important. Mai complicat a fost cu germana şi italiana, am avut un ajutor serios din partea lui Colin Buzoianu, actor la Timişoara, care a avut o răbdare de fier cu mine. Am înregistrat textul pe reportofon şi l-am repetat zile-n şir. În fiecare zi mă vedeam cu Colin şi el corecta greşelile, explicându-mi toate nuanţele şi toate subtilităţile.

Rep.: Faptul că ai jucat în limbile germană şi italiană ţi-a creat probleme în ceea ce priveşte interpretarea?

F.P.jr.: Nu, sunt actor profesionist. Şi, cum spuneam, Colin a avut răbdarea să mă aducă la nivelul dorit. A fost ca şi cum vorbeam în limba română. S-a-ntâmplat să uit odată ceva, la o filmare. Nu-mi rămânea în cap o propoziţie scurtă, era ca un făcut. Colin a scris-o cu markerul pe o foaie albă de hârtie şi s-a aşezat în fund, lângă trepiedul pe care stătea camera de filmat, ţinând foaia la vedere. M-a impresionat foarte tare gestul ăsta. Şi am ştiut replica fără să mă mai uit în foaie, mi-a fost de-ajuns încrederea pe care mi-a dat-o el.

Rep.: Cum a fost colaborarea cu Radu Gabrea?

F.P. jr.: Îmi place să mă refer la Gabrea ca la un tiran care umblă cu mănuşi. Gabrea îşi biciuieşte uneori actorii, au fost momente în care n-am fost de acord cu modul lui de operare, dar ceea ce contează e rezultatul final, aşa că mă-nclin în faţa lui, pentru că, oricâte stratageme ar fi folosit, i-a ieşit un film foarte valoros. Am avut la un moment dat o discuţie între patru ochi, l-am luat deoparte şi i-am explicat că trebuie să fie puţin mai afectuos cu mine, atâta vreme cât a mizat pe mine şi a avut încredere că pot să fac rolul ăsta. Am înţeles că sunt pe drumul cel bun de la o zi la alta. Într-o lună de zile, se creează un soi de complicitate între regizor şi protagonist, iar regizorul e din ce în ce mai atent ca actorul lui să aibă tot ce-i trebuie ca să poată performa. Discuţiile lungi au avut loc înainte de începerea filmărilor, pe platoul de filmare Gabrea doar îmi amintea câteva lucruri deja discutate şi dădea motor. Tot ce pot să spun acum e că m-aş bucura să mai lucrez cu el, la alt proiect.

Rep.: Tu însuţi eşti regizor, însă ai un alt tip de abordare a spectacolelor de teatru şi a filmelor tale. "Călătoria lui Gruber" este un film clasic. Cum te-ai regăsit, ca artist, în această producţie?

F.P. jr.: Am fost ales de un regizor în care am avut încredere din start. Actoria şi regia sunt două lucruri diferite, două situaţii diferite. Dacă joc într-un proiect al meu, eu fac regulile. Iar dacă sunt angajat ca actor, de altcineva, înseamnă că sunt acolo ca să fiu util unui proiect gândit de omul ăla, nu ca să-i pun beţe-n roate. Iar în cazul de faţă n-am fost nevoit să fac vreun compromis, nu vorbim de o situaţie din aia în care accepţi doar pentru că eşti plătit ca lumea. Mi-a plăcut scenariul, mi-a plăcut miza. Evident, am fost surprins de hotărârea lui Gabrea de a mă distribui pe rolul ăsta, atâta vreme cât nu vorbeam germana sau italiana. Dar cu atât mai mare a fost provocarea. Încă ceva. Am spus deja de câteva ori că în "Călătoria lui Gruber" joc prima oară un rol principal. Şi am fost surprins să întâlnesc oameni care mi-au spus "Cum adică, tu n-ai jucat nici un rol principal până la 41 de ani?". Aşa că mă simt dator să corectez greşeala şi să explic puţin cum stau lucrurile. Am jucat destule roluri principale în teatru, am apărut în filme, am fost unul dintre personajele principale în serialul "La urgenţă", filmat în condiţii de lungmetraj. Dar n-am funcţionat niciodată ca protagonist, adică personajul care e prezent pe ecran 95% din economia filmului. Dacă e să iei filmul ăsta la bani mărunţi, o să descoperi că scenariul nu e scris pentru personajul principal. Acesta nu face altceva decât să asigure o miză corectă pentru ca ceilalţi actori să-şi poată susţine micile demonstraţii de virtuozitate. Dar asta nu înseamnă că el e neimportant, toate lucrurile gravitează în jurul lui şi povestea nu-l lasă rece. Una peste alta, poţi să consideri că filmul ăsta funcţionează şi ca o verificare a propriilor mele mijloace de expresie.

Rep.: Filmul "Călătoria lui Gruber" a fost prezentat în diferite festivaluri. Ai aflat cum a fost primit de publicul din străinătate?

F.P. jr.: Radu Gabrea m-a sunat de câteva ori, din mai multe părţi ale lumii. Era prea entuziasmat de reacţia publicului ca s-o fi făcut doar din complezenţă. Şi oricum, Gabrea nu e un om care să facă vreun gest de complezenţă. Filmul n-avea cum să încapă în festivaluri de clasa A, dar mi-am dat seama de-abia de curând de acest lucru, pentru că în sfârşit am înţeles că mă depăşesc criteriile de selecţie în asemenea festivaluri. Am văzut filme multi-premiate care m-au lăsat indiferent. Şi când spun indiferent, încerc să fiu politicos, adevărul e că n-aveam la ce să mă uit. Revenind la "Călătoria lui Gruber", am încredere că viaţa acestui film nu se va opri aici.

Rep.: Ai declarat, într-un interviu, că ai emoţii în ceea ce priveşte receptarea filmului în România. De ce? Era o referire la tema istorică pe care o abordează? Este vorba despre altceva? Ce anume?

F.P. jr.: E normal să ai emoţii atunci când se lansează un proiect în care ai fost implicat şi la care ţii. Dorinţa mea e ca filmul să aibă succes. Dar sunt conştient că "Gruber" nu e un film pentru toată lumea, nu mai sunt la fel de naiv ca acum câţiva ani. Dar ştiu că există un segment deloc neglijabil de public care-l va aprecia. Iar în această categorie intră mulţi oameni tineri, sau încă tineri. Realitatea e că am ajuns să mă mir atunci când descopăr că mai există tineri cu alte preocupări în afară de "Doom 3" şi "Half-life". Ia-o ca pe o metaforă, dar ea conţine un sâmbure de adevăr. Am fost acum câteva zile la festivalul Ideo Ideis, din Alexandria. E un festival de teatru organizat de şi pentru tinerii din licee. Am jucat spectacolul "Zaruri şi cărţi", alături de Petre Fumuru, iar reacţia tinerilor a fost cel puţin entuziastă. Aceştia sunt oamenii pe care i-aş dori spectatori ai filmului "Călătoria lui Gruber". Ştiu, azi or să vadă "Gruber", iar peste câteva zile or să se ducă să vadă un film de acţiune tridimensional. Şi nu văd nimic rău în asta, şi mie-mi place să mănânc floricele în sala de cinema. Dar important e că ei au capacitatea de a reacţiona pozitiv şi la filmul lui Gabrea. Şi am încredere în judecata lor.

Rep.: Ce alte planuri ai ca actor, regizor şi, mai nou, ca scriitor?

F.P. jr.: Nu pot să vorbesc despre lucruri care încă nu s-au întâmplat, aşa m-a învăţat viaţa că e bine. Am lucrat un an de zile la un proiect care a căzut definitiv. Aşa că cel mai bine e să te caut eu atunci când apare o certitudine. Reacţiile pe care le am după apariţia "Operelor cumplite" sunt foarte bune, până acum. Surpriza cea mai mare a venit din partea lui Mircea Cărtărescu, care a recomandat-o public, de curând. Cu atât mai mult cu cât el este unul dintre scriitorii români care înseamnă ceva pentru mine.

Născut pe 17 iulie 1968, Florin Piersic jr. este cunoscut atât ca actor de teatru şi film, cât şi ca regizor. A jucat în filmele "Fix alert" (2005), "Eminescu versus Eminem" (semnând şi regia celor două) şi "Tinereţe fără tinereţe" (2007) de Francis Ford Coppola. Recent, a semnat regia spectacolului "Zaruri şi cărţi", în care şi joacă, pe scena Teatrului Metropolis din Bucureşti. La Târgul de Carte Bookfest din iunie, anul acesta, a lansat volumul "Opere cumplite".

(Interviu realizat de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro)