FOCUS: Cimitirul Hazsongard, carte de istorie a Clujului şi Transilvaniei, un magnet pentru turişti

Autorităţile au început o acţiune de inventariere a 300 de morminte din cimitir, care trebuie protejate fiindcă aparţin unor personalităţi ale culturii şi ştiinţei din Ungaria şi România, dar şi pentru că sunt, în sine, monumente de arhitectură.

Cimitirul Central sau Hazsongard, după denumirea maghiară, are o vechime de peste 400 de ani. În cimitir sunt îngropate, sub lespezi de granit negru sau marmură albă, adusă special din Maramureş, în cavouri impresionante, pictate şi sculptate de mari maeştri, sau în morminte simple, personalităţi maghiare şi române de prim rang ale Transilvaniei, politicieni, oameni de cultură şi de ştiinţă, dar şi clujeni de rând.

Hazsongard este, pentru mulţi, maghiari şi români deopotrivă, o adevărată carte de istorie a Clujului şi Transilvaniei, în care sunt cuprinse poveştile cremei nobilimii maghiare, ale unor conţi, contese, baroni, primari, miniştri, medici, artişti, care au locuit şi trăit în zonă.

Un grup de turişti din Ungaria intră gălăgios în cimitir. Au venit cu autocarul, de cu bună dimineaţă. Se scot aparate foto, camere video, iar vizitatorii, de toate vârstele, încolonaţi, iau pieptiş aleea principală. Fac poze în stânga şi în dreapta, fără să ochească un mormânt anume, pentru că totul în jur îi fascinează. Se pierd apoi pe alei, se răsfiră printre morminte, cu hărţi în mână, gesticulând printre copaci.

Szabo Tibor a venit tocmai din Gyor, oraş ungar aflat la graniţa cu Austria, să viziteze cimitirul Hazsongard. Este trecut de 70 de ani şi a vrut să îşi împlinească un vis, un pelerinaj la Cluj.

"Pentru noi, ungurii, Clujul este un fel de acasă, iar Hazsongard este un monument istoric al maghiarimii. Aici a fost capitala Transilvaniei şi multe personalităţi maghiare sunt îngropate în cimitir. Cine nu ştie asta? Cine nu a auzit despre Brassai Samuel, despre marele poet Dsida Jeno, despre conţii Banffy şi Bethlen, despre baronul Josika? Dacă ne ţinem că suntem unguri, trebuie să dovedim respect pentru istoria şi personalităţile naţiunii, măcar să le punem o floare pe mormânt", spune bătrânul.

Turul obligatoriu al cimitirului cuprinde opriri la mormintele şi cavourile lui Apaczai Csere Janos, pedagog din secolul al XVII-lea, autorul Enciclopediei Maghiare, care dă numele unui liceu din Cluj-Napoca, savantului Brassai Samuel, care a trăit după 1800, poetului Dsida Jenő (1907–1938), dar şi familiilor aristocraţiei transilvane, conţilor Banffy, Bethlen, Mikes, Miko sau Kendeffy.

Turiştii care se respectă nu uită nici de monumentul cu sarcofagul de marmură albă al contesei Mikó Imréné Rhédey Mária, rudă cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, de mormântul baronului Josika Miklos, autorul primului roman istoric din literatura maghiară, sau de cavoul unde este îngropat contele Banffy Miklos, fost ministru de Externe al Ungariei în 1920.

Gergely Erzsebet, vicepreşedintele Fundaţiei Hazsongard, se ocupă de peste zece ani cu întreţinerea şi restaurarea mormintelor din cimitir, indiferent de confesiunea decedaţilor, indiferent dacă au fost români, maghiari, evrei sau saşi.

"Cimitirul Hazsongard este o oglindă a oraşului şi de aceea vrem să arate îngrijit. Am reuşit să restaurăm câteva zeci de pietre vechi de mormânt. Cimitirul s-a deschis în anul 1585 şi noi am găsit pietre din 1599, 1643 sau 1650. Sunt aşa-numitele morminte cu streaşină, pentru protejarea inscripţiilor, dar şi morminte din piatră sub formă de sicriu. Cimitirul cuprinde morminte, cripte şi cavouri în stil eclectic, neoroman, neogotic, baroc. Este un loc construit pentru bogaţi şi săraci, pentru ca fiecare să aibă un loc de odihnă", povesteşte Gergely.

În cimitir a fost descoperit şi un mormânt al unui fost muzicant maghiar, datând din secolul al XVII-lea, pe a cărui piatră a fost sculptat un epitaf în versuri.

Cimitirul este locul unde au fost îngropaţi, alături de personalităţi maghiare, speologul Emil Racoviţă, scriitorul Ion Agârbiceanu, compozitorul Gheorghe Dima, al cărui nume este purtat de Academia de Muzică din Cluj-Napoca, medicul Dominic Stanca, fondatorul spitalului de obstretică-ginecologie din Cluj-Napoca, Emil Haţieganu, fost rector al universităţii clujene, poetul şi dramaturgul Radu Stanca, academicianul David Prodan, istoricul Constantin Daicoviciu, cântăreţul de operă Nicolae Bretan sau filologul Marian Papahagi.

Guvernul de la Budapesta şi-a manifestat preocuparea faţă de soarta cimitirului Hazsongard, vicepremierul ungar Semjen Zsolt anunţând că va propune ca acesta să fie inclus pe lista patrimoniului mondial a UNESCO. Potrivit acestuia, Ungaria va recomanda ca Guvernul român să ceară UNESCO să declare sit al patrimoniului mondial acest cimitir.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România a început, deja, o acţiune de măsurătoare topografică a peste 300 de morminte din cimitir, pentru a fi clasificate individual şi a putea fi, astfel, mai bine protejate. Clasificarea va dura patru luni, iar după aprobarea listei, cele 300 de morminte, ale unor personalităţi maghiare şi române, vor fi conservate, reabilitate şi protejate, fiind incluse pe lista monumentelor istorice.

Oficialii municipalităţii clujene estimează că, lunar, peste 1.500 de persoane vizitează acest cimitir.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)