Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa

În capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din judeţul Hunedoara, o echipă de arheologi români îşi desfăşoară cercetările cu ajutorul studenţilor voluntari din Statele Unite, Anglia, Franţa şi România.

Coordonaţi de echipa de arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar care a trăit în secolul al II-lea.

"Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereţii unei camere din locuinţa unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiţi de frescă, şi ea a fost acoperită de o altă tencuială şi aşa s-a conservat. În mod sigur e locuinţa unui demnitar deoarece avea aducţiune la apă, nu oricine în vremurile acelea îşi permitea acest lux", a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

Potrivit acestuia, locuinţa se afla sub Templul lui Jupiter şi al Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa.

"Importanţa descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reuşit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute poveşti legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinereţea lor au văzut pereţi cu zugrăveală cu îngeri şi flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar sunt convins că mai există locuinţe bine conservate, în care se mai pot face asemenea descoperiri", a declarat dr. Ioan Piso.

El a susţinut că săpăturile arheologice se desfăşoară cu greutate deoarece se lucrează doar cu voluntari, cei mai mulţi dintre ei veniţi din SUA, Anglia, Franţa.

"Avem noroc cu studenţii de la arheologie români, dar şi cu voluntari veniţi din toate colţurile lumii. Ei îşi plătesc singuri hrana şi nu ştim cât timp ne putem baza pe ei. Unii vin, alţii pleacă. Cât rezistă şi cât au bani să stea în zonă. Ministerul Culturii ne-a alocat anul acesta 50.000 de lei. Contam pe ei, contau şi oamenii din sat pe ei. 30 - 40 de lucrători am fi avut pe zi dintre localnici, însă fondurile au fost blocate fiindcă sunt probleme legate de norme de aplicare, de semnătura ministrului, de nu ştiu ce. Cum am spus, studenţii se autofinanţează. Când nu vom mai avea bani, vom pleca cu toţii. Astfel se fac cercetările în România", a spus el.

La rândul său, un arheolog din Bucureşti a spus că săpăturile ar urma să fie oprite din lipsa fondurilor.

"Se lucrează pe bază de voluntariat. Avem studenţi de la Universitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj, de la Universitatea din Bucureşti şi voluntari din SUA, Anglia şi Franţa. Anul acesta este dificil, mai ales pentru că banii de la Ministerul Culturii nu pot ajunge la noi în timp util, adică vara, pentru că altcândva nu putem să lucrăm. Am înţeles că e problemă cu accesarea sumelor din cauză că s-a schimbat modalitatea de plată a muncitorilor. Din acest motiv nu putem angaja muncitori din sat şi atunci voluntariatul şi expertiza studenţilor se transformă în muncă brută. Tinerii lucrează cu abnegaţie, dar resursele se vor diminua odată cu trecerea timpului şi credem că după 6 august vom încheia săpăturile dacă nu vin bani", a declarat Ovidiu Tentea, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie al României din Bucureşti.

Voluntarii mai au bani să rămână la Sarmizegetusa până în 6 august, iar la final vor organiza Ziua Porţilor Deschise în situl arheologic, pentru ca turiştii să poată vedea descoperirea lor înainte ca fresca să fie mutată într-un muzeu.