Fritz, Nica şi Gheorghiu, îngrijoraţi pentru programul „Timişoara, Capitala Europeană a Culturii”

„În ultimele luni, autorităţile implicate în proiectul Timişoara- Capitală Europeană a Culturii 2023 au lucrat împreună să rezolve unele dintre principalele provocări structurale care au blocat până acum dezvoltarea programului şi resursele necesare pentru a îndeplini promisiunile făcute cetăţenilor oraşului, actorilor culturali, partenerilor lor şi Comisiei Europeane. Pentru a face asta, am lucrat într-o strânsă colaborare – autorităţile publice locale, judeţene şi naţionale, care toate au fost schimbate în urma alegerilor locale şi naţionale din toamna lui 2020. Ne angajăm personal şi instituţional să facem în aşa fel încât Capitala Europeană a Culturii să fie un success pentru Timişoara, România şi Europa. Obiectivul nostru a fost să stabilim prin consens cele mai potrivite proceduri de finanţare a programului cultural şi a infrastructurii aferente precum şi îmbunătăţirea cadrului legal pentru finanţarea proiectelor culturale”, potrivit unei scrisori, obţinută de MEDIAFAX din surse europene, care este semnată de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, preşedintele Consiliului Judeţea Timiş, Alin Nica, şi de primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz.

Cei trei precizează că finanţările alocate sunt în derulare şi îşi exprimă neîncrederea în capacitatea Asociaţiei Timişoara 2021-Capitala Europeană a Culturii de a implementa programul cultural.

„Ne-am străduit, de asemenea, să reclădim încrederea partenerilor programului, să deblocăm conducerea executivă a Asociaţiei Timişoara 2021-Capitala Europeană a Culturii şi să o reconstruim în aşa fel încât să acţioneze ca un catalizator artistic şi coordonator al programului. (...) Am contribuit cu toţii la un raport sintetic, critic şi la obiect, care a permis să se treacă de la observaţii descriptive la acţiuni concrete şi a inclus remarci foarte necesare despre direcţia în care se îndreaptă Programul şi cum se poate ameliora. Cu toate acestea, evenimentele recente şi acţiunile întreprinse de actorii cheie ai Asociaţei, nu mai târziu decât ieri, ne fac să reconsiderăm implicarea noastră şi eforturile depuse până acuma pentru a reda încredere în această organizaţie, pentru a o reconstrui în aşa fel încât să-şi realizeze rolul de coordonator global a Programului Cultural, şi pentru a organiza un ecosistem de susţinere în jurul ei. Avem mari îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea Asociaţei să acţioneze ca corp executiv al Programului Cultural. De astăzi, o parte din concluziile prezentate în raportul prealabil nu mai sunt valabile”, arată scrisoarea.

Semnatarii cer o amânare cu 7 - 10 zile a şedinţei de monitorizare în aşa fel încât să se poată adapta planurile în legătură cu Asociaţia şi viitoarea structură de implementare.

„Suntem cu toţii foarte conştienţi că aceasta este o situaţie foarte neplăcută pentru comitetul de monitorizare şi, de asemenea, pentru echipa dumneavoastră. Dorim să vă asigurăm că angajamentul nostru ferm pentru Capitala Europeană a Culturii şi dorinţa noastră transparenţă totală sunt motivele care ne împing să vă adresăm această scrisoare”, conchid cei trei semnatari.