"Fundesac", traducerea italiană a cărţii "Prea târziu" de Răsvan Popescu, lansată vineri la Torino

"«Fundesac» reprezintă versiunea italiană a cărţii «Prea târziu», care a fost tipărită în România de editura Humanitas (în anul 1996, n.r.) şi ecranizată de Lucian Pintilie", a confirmat pentru MEDIAFAX Răsvan Popescu.

El a precizat că volumul "Fundesac" va fi lansat vineri după-amiază la standul românesc organizat de Institutul Cultural Român la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, cel mai mare târg de carte din Italia.

Răsvan Popescu a explicat pentru MEDIAFAX modul în care a luat naştere cartea "Prea târziu", care a apărut la editura italiană Bonanno sub denumirea "Fundesac", în traducerea lui Marco Cugno.

"Eu am fost repartizat în perioada comunistă în minele din Valea Jiului, ca geolog, şi am descoperit acolo o lume terifiantă, subpământeană, închisă, în care oamenii se năşteau în colonia minieră, mergeau la şcoala minieră, după care se angajau la mină şi mai ieşeau la suprafaţă la pensie. Ei munceau în condiţiile secolului 19, cu lopata şi târnăcopul şi am încercat să spun toate acestea într-un volum de reportaje, intitulat «O lume fără cer», care nu a apărut niciodată. A fost respins de două edituri, una după alta, din motive de cenzură. Din această frustrare s-a născut romanul «Fundesac», care este o ficţiune, o formă deghizată care denunţă printr-un roman poliţist un regim dezumanizant", a spus Răsvan Popescu.

Cartea "Prea târziu" a fost ecranizată în 1996, sub aceeaşi denumire, de cunoscutul regizor român Lucian Pintilie. Filmul, cu Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc şi Dorel Vişan în distribuţie, a fost selecţionat la Festivalul de Film de la Cannes, ediţia din 1996.

Potrivit site-ului editurii Humanitas, Răsvan Popescu s-a născut la Bucureşti la 31 mai 1962. Îşi petrece copilăria într-un cartier din marginea oraşului, care se va regăsi în biografia eroului său din "Omul cu cioc şi gheare", al doilea volum al lui Răsvan Popescu (editura Olimp, 1994). Urmează liceul "Gh. Şincai", iar apoi, în perioada 1982-1987, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Geologică şi Geofizică. Publică săptămânal în revista Viaţa Studenţească, al cărei redactor speră să devină, însă, la terminarea studiilor, este trimis să-şi facă stagiul de geolog în minele din Valea Jiului. Marcat de viaţa în subteran, Răsvan Popescu scrie un volum de reportaj în care încearcă să dezvăluie condiţia de miner. Intitulat "O lume fără cer", reportajul este îngropat definitiv de editura Cartea Românească, odată cu Florin Mugur, căruia autorul îi încredinţase manuscrisul. Răsvan Popescu îşi va valorifica totuşi experienţa în subteran în volumul său de povestiri "Subomul" (editura Expres, 1993). Din 1990 lucrează ca ziarist, fiind angajat de Cornel Nistorescu la săptămânalul Expres. Doi ani mai târziu obţine Premiul "Ion Raţiu" pentru jurnalism, în urma unui concurs de gazetărie politică. Premiul îi atrage angajarea de către BBC: devine corespondent permanent în România. În 1995, regizorul Lucian Pintilie remarcă proza lui Răsvan Popescu pe care o găseşte foarte vizuală şi îi solicită un scenariu după o idee din "Subomul". Astfel se naşte filmul "Prea târziu", selecţionat pentru Festivalul de Film de la Cannes, în 1996.

Totodată, Răsvan Popescu a mai scris volumul de publicistică "Nişte ciori vopsite-n roşu", apărut la Humanitas în 2006. Acestuia i se adaugă volumul "Purtătorul de Cuvânt", jurnalul lui Răsvan Popescu din perioada în care a lucrat la Guvern şi Preşedinţie, apărut în 2002 la editura Universalia, dar şi romanul de dragoste "Femeia visurilor", publicat la editura Du Style în 2004 şi ecranizat de Dan Piţa.

Răsvan Popescu a scris şi numeroase scenarii de film, printre acestea numărându-se şi "Război în bucătărie", după o povestire din volumul de debut "Subomul". Scenariul a stat la baza filmului de televiziune cu acelaşi nume - cu Gheorghe Dinică şi Ovidiu Niculescu în distribuţie -, în regia lui Marcus Barna.

De asemenea, volumul "Omul cu cioc şi gheare", de Răsvan Popescu, a fost ecranizat de Nicolae Mărgineanu în filmul "Faimosul Paparazzo" (1999).

Răsvan Popescu este membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) din 15 septembrie 2000. În 2007, Răsvan Popescu a fost ales preşedinte al CNA, prin decizia Parlamentului României. Până în 2000, când şi-a început activitatea de membru CNA, Răsvan Popescu a lucrat ca jurnalist de presă scrisă şi radio BBC, redactor şef la TVR, şi purtător de cuvânt al Guvernului şi apoi al Preşedinţiei României.