Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă şi Ilie Năstase cer sprijinul CNA pentru difuzarea sportului la TV

La şedinţa de marţi a CNA a participat o delegaţie a Ministerului Tineretului şi Sportului, din care au făcut parte, printre alţii, ministrul Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, fostul jucător de tenis Ilie Năstase şi Norris Măgeanu, preşedintele Federaţiei Române de Automobilism Sportiv.

Gabriela Szabo a vorbit despre problemele cu care se confruntă federaţiile sportive din România privind reflectarea în media a diferitelor tipuri de sporturi, cu excepţia fotbalului. În acest sens, ministrul Tineretului şi Sportului a şi solicitat CNA sprijinul privind transmiterea unei recomandări către televiziunile care emit la nivel naţional şi local, pentru ca acestea să difuzeze informaţii legate de sport, având în vedere cifrele îngrijorătoare cu privire la activitatea fizică a românilor.

"Evenimentele sportive sunt de importantă majoră pentru societate, o declară Uniunea Europeană prin directiva privind Serviciile media şi audiovizuale din martie 2010, cunoscută şi sub denumirea «Televiziune fără frontiere»", a spus Gabriela Szabo, precizând că sportul este o chestiune de interes naţional, potrivit legislaţiei din România.

În acest context, Szabo a spus că mass-media sunt importante pentru dezvoltarea sportului. "Prin mijloacele sale, media are un rol deosebit în globalizarea fenomenului sportiv, iar acesta, prin pârghiile sale, răspândeşte pe toată planeta competiţii importante şi transmite valori, atitudini, spiritul sportiv, concurenţă şi, în final, modele de comportament preluate conştient sau inconştient de către tineri. Oriunde în lume România este asociată cu numele unori mari sportivi, ca Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Elisabeta Lipă, Ivan Patzaichin, Ion Ţiriac, Lucian Bute şi, mai nou, Simona Halep. Astăzi, societatea românească se confruntă cu o situaţie crudă. Unul din patru adulţi şi unul din cinci copii suferă de obezitate. România este în fruntea clasamentului ţărilor cu bolnavi cardiaci şi am putea continua cu exemplele. Toate acestea sunt un efect al neimplicării românilor în activităţi sportive. Conform Eurobarometrului privind sportul, 60% dintre români nu practică nicio activitate fizică", a spus Gabriela Szabo în faţa membrilor CNA.

Ea a făcut referire şi la datele prezentate în raportul Media Fact Book 2015, "care menţionează că, în 2014 consumul de conţinut TV în România pentru publicul de peste 18 ani este de 6,7 ore pe zi, în creştere cu 22% faţă de 2012, când era 5 ore pe zi".

"Putem spune că televiziunea este cea mai importantă sursă de informare şi de divertisment în România. În condiţiile în care apetenţa pentru programele de televiziune a crescut, vizibilitatea sportului în cadrul programelor televiziunilor, generaliste, de ştiri s-a redus considerabil", a spus Gabriela Szabo, precizând că două televiziuni de ştiri, România TV şi B1 TV, nu mai au jurnale de ştiri sportive încă din 2013.

"Antena 1 nu mai are jurnale de ştiri sportive începând cu 2015, TVR 1 scade progresiv atât frecvenţa jurnalelor, cât şi durata acestora. Prima TV, Realitatea TV, Naţional TV, Kanal D şi N24 Plus înregistrează scăderi drastice la durata jurnalelor sportive, Pro TV şi Antena 3 fiind singurele televiziuni cu un interes relativ constant pentru sport. Este un lucru cert că menţinerea relaţiei dintre sport şi media este vitală pentru existenţa sportului. Pentru a căpăta popularitate, sportul are nevoie de acest mijloc de comunicare", a mai spus Szabo.

În acest sens, ea a spus că este necesară reintroducerea jurnalelor de ştiri sportive ca parte integrantă a jurnalelor de ştiri sau de sine stătătoare la televiziunile generaliste şi de ştiri, televiziuni al căror mesaj are un puternic impact asupra populaţiei.

"Solicităm Consiliului Naţional al Audiovizualului, în calitatea sa de garant al interesului public şi unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, susţinerea propunerii noastre de asigurare a expunerii telespectatrilor români la informaţii legate de sport, dat fiind cifrele îngrijorătoare cu privire la sănătatea românilor, înaintând-o tuturor staţiilor de televiziune naţionale şi regionale", a mai spus Gabriela Szabo.

"De asemenea, bazându-ne pe cifrele de audienţă înregistrate de jurnalele de ştiri de sport, la staţiile care au acest tip de program în grilă, considerăm că recomandarea CNA va fi una de bun augur, în sensul diversificării grilei cu un program generator de audienţă", a mai spus Szabo.

În schimb, membrul CNA Radu Herjeu, cel care conduce şedinţa de marţi a Consiliului, a spus că problema cea mai mare cu care se confruntă televiziunile este lipsa imaginilor pentru a ilustra ştirile sportive. "Pentru că imaginile costă, pentru că alţi radiodifuzori au dat bani grei pentru exclusivităţi sau chiar bani pentru a se deplasa acolo (la competiţii sportive, n.r.) să înregistreze. Conform legislaţiei audiovizualului, orice radiodifuzor poate prelua 90 de secunde dintr-un eveniment, dacă acesta este de interes public (...) Din păcate, un concurs de înot la Brăila, dacă o mai exista bazin de înot acolo, nu este considerat de interes public (...) Toţi sunt conştienţi în mass-media că buletinele sportive sunt aducătoare de audienţă (...), de obicei meteo şi sportul sunt cele mai vizionate bucăţi dintr-un jurnal de ştiri", a mai spus Herjeu.

La rândul său, Norris Măgeanu, preşedintele Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, a spus că federaţiile au echipe care pot să furnizeze televiziunilor materiale făcute profesionist, cu cedarea tuturor drepturilor de difuzare. "Avem echipe care pregătesc materiale pe care, dacă am avea cui să le transmitem, am face-o fără nicio problemă, cu cedarea tuturor drepturilor (...) Sunt materiale de o calitate extrem de bună. Problema este că la momentul acesta nu există spaţii (TV, n.r.), nu există dorinţă, nu există deschidere pentru aceste manifestări (...) Din păcate, nu avem către cine să le dăm, pentru că sunt televiziuni care nu mai au deloc ştiri sportive", a spus Norris Măgeanu, precizând că vorbeşte în numele a aproape 70 de federaţii sportive şi are şi mesaje privind necesitatea difuzării informaţiilor sportive la TV, din partea Nadiei Comăneci şi a Monicăi Iagăr.

"Sunt interesaţi numai de fotbal, haideţi să fim serioşi. Discutăm degeaba aici. Nu interesează pe nimeni popice sau automobilism", a reacţionat, la rândul său, Ilie Năstase.

"Eu am stat vreo 12 ani la New York şi vreo 30 la Paris. Mă mai sculam din când în când şi dimineaţa, că trebuia să mă scol, şi cum mă schimbam dădeam peste două-trei fete, doi-trei băieţi cu muşchi aşa care făceau gimnastică. La început, nu mi-a plăcut, pentru că căutam altceva, dar, după aia, am zis «Hai să încerc şi eu» şi dădeam acolo din mâini din picioare, mă dezmorţeam că eram după o băutură ceva şi mi-a prins bine. Astea depind foarte mult de oamenii care înţeleg ce înseamnă sportul. Şi sunt multe televiziuni şi în America mai ales care încep cu imnul Statelor Unite şi cu un exerciţiu şi se termină tot cu imnul Statelor Unite. Asta trebuie să facem noi. Eu fac pariu aici, cu dumneavoastră, că niciun copil nu ştie imnul României, nu ştie pentru că nu i se dă (la TV, ca să îl poată asculta, n.r.). Nu i se dă gimnastică, de unde să ştie. Mulţi poate nu vor, că eu la început nu am vrut, dar, după aia, mi-a plăcut, tot mi-a dat, tot mi-a dat, tot mi-a dat, m-am apucat şi eu. Asta trebuie să facem. Nu obligaţie, ăla care are televiziune privată trebuie să o facă el, nu să-l obligăm noi (...) Nu merge să îi obligăm, să recomandăm, dar nu o să avem şanse. Dacă vine Gigi Becali când fac fetele alea gimnastică, atunci o să se uite. Asta e. Şefii de televiziuni nu merg şi ei în străinătate? Nu văd ce se dă de dimineaţa, în Franţa, în Italia, în America? Lucrurile bune trebuie să le copiem, nu trebuie să le inventăm noi. Dar nu vrem să copiem lucruile bune, cred că ţara asta nu se vrea să devenim şi noi o ţară aşezată, cu weekenduri frumoase, oamenii să se ducă cu copiii în vacanţă, să se uite la lucruri frumoase la televizor", a mai spus Ilie Năstase.

La rândul său, Elisabeta Lipă a spus că marii sportivi pot să ofere voluntar sprijinul televiziunilor, pentru ca acestea să difuzeze informaţii sportive. "Pentru că noi înţelegem tragedia prin care trece sportul românesc şi ce se întâmplă în ţară, copiii nu mai au modele (...) Cu siguranţă am fi destul de mulţi care am face totul pentru o campanie pentru copiii noştri (...) şi s-ar putea găsi soluţii pentru promovarea sportului şi la televiziuni de ştiri, care ne-au promovat ani de zile, dar acum nu mai prezentăm interes. De ce?", a mai spus Elisabeta Lipă.

Pe de altă parte, membrul CNA Monica Gubernat a spus că membrii Consiliului urmează să modifice Codul audiovizualului şi ar putea să aibă în vedere şi propunerile făcute de reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului.

"Discuţia trebuie purtată pe două paliere, ponderea ştirilor sportive şi promovarea activităţii sportive, mai ales în rândul tinerilor. Noi acum intrăm în procedură de modificare a Codului audiovizual, chiar mă gândeam să le propun colegilor mei, trebuie să ne gândim la ponderea ştirilor, cât la sută trebuie să reprezinte ştiri politice, cât la sută sociale, sportive (...) Pentru promovarea activităţilor sportive, noi avem nişte mesaje de avertizare de cinci-şase ani (...) Eu cred că este momentul să le schimbăm şi să mergem pe o formulă de comun acord (...) Cred că discuţia trebuie să continue, nu putem să rezolvăm acum, pentru că o recomandare, radiodifuzorii o iau sau nu în seamă, eu cred că trebuie să avem o modificare mai profundă", a mai spus Gubernat.

La rândul său, membrul CNA Radu Herjeu a spus că membrii Consiliului pot să medieze întâlniri între reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului şi cei ai televiziunilor.

"Competenţele noastre sunt limitate, nu putem impune televiziunilor ce să facă, trăim într-o economie de piaţă", a spus şi membrul CNA Dorina Rusu.

În schimb, membrul CNA Gabriel Tufeanu a spus că televiziunile au bani pentru ce au ele un interes foarte mare, chiar dacă aceste lucruri sunt costisitoare. "De ce se bat pentru Liga 1, dar nu pentru atletism, decât când este o olimpiadă?", a întrebat Tufeanu, precizând că este necesară stârnirea interesului acestor televiziuni.

"Să-l aducem pe Becali să citească ştirile", a glumit Ilie Năstase.

"De la ultimul jurnal sportiv am aflat că Messi şi-a schimbat freza şi iubita", a spus, la rândul său, membrul CNA Monica Gubernat.

"Câte televiziuni din România ştiu că Nadia (Comăneci, n.r.) este acasă, că a avut lansare de carte, că este implicată în câteva activităţi cu copiii?", a întrebat retoric şi Gabriela Szabo.

"Noi vrem să construim viitorul, dar nu putem să construim viitorul dacă nu avem sprijin (...) E o problemă care pe noi ne doare (...) Dacă puteţi să recomandaţi televiziunilor naţionale şi regionale să fie mai aproape de sport, primul pas l-am făcut. Parte din valorile noastre naţionale sunt în sport, noi trebuie să pătrundem în case, la copii, să vină alături de noi (...) Vorbim de sport cu tot ce implică el, educaţie, sănătate", a mai spus Gabriela Szabo.

Pe de altă parte, membrul CNA Florin Gabrea a avut o propunere "mai glumeaţă", după cum a catalogat-o el însuşi.

"Domnul Rareş Bogdan spune în fiecare seară (în emisiunile sale de la Realitatea TV, n.r.): «Nu uitaţi să iubiţi România». Putem să vorbim cu el să spună «Nu uitaţi să iubiţi România şi să faceţi sport». Eu pot să îl rog. Asta nu este imixtiune. E o propunere mai glumeaţă, dar e posibil", a mai spus Gabrea.

"Depinde cine-l roagă", a atras atenţia Monica Gubernat.

Însă Radu Herjeu a spus că ar putea să funcţioneze un astfel de lucru dacă mai mulţi realizatori de televiziune din România ar face recomandări în acest sens.

"Încearcă şi cu Mircea Badea", i-a spus, la rândul său, Răsvan Popescu, în timp ce Radu Herjeu a răspuns: "Mircea Badea iubeşte sportul, Mircea Badea şi face sport. Îşi arată poze pe post cu el alergând".