GALERIE FOTO | Artizană din Moieciu: La 10 ani am învăţat să ţes la război şi de atunci mi-a intrat la suflet

GALERIE FOTO, IN ARTICOL

Câteva artizane din zona Bran-Moieciu, care stăpânesc arta tradiţională a ţesutului la război din generaţie în generaţie au luat parte la un proiect inedit de împletire a artei contemporane cu cea veche, pentru a nu face uitată această indeletnicire păstrată de sute de ani.

Maria Pepene a lăsat deoparte gospodăria din Moieciu şi a mers timp de zece zile la Bastionul Ţesătorilor din Braşov pentru a face ce i-a fost mai drag în viaţă: să ţeasă la război. Tanti Pepenica a spus, corespondentului MEDIAFAX, că iarna, când avea războiul în casă, erau zile când o prindea noaptea ţesând la război, iar primele lucrări le-a făcut când avea doar 10 ani.

„Eram o copilă când am ţesut pentru prima dată. Am învăţat de la mama şi bunica mea. Cum pleca mama de-acasă, cum mă aşezam la războiul de ţesut să mai încerc câte ceva. Uneori îmi ieşeau, alteori nu, şi săraca mama mă ocăra. Şi aşa am învăţat şi mi-a intrat la suflet şi nu m-am despărţit de război nici astăzi. Făceam covoare, cuverturi, şarvete şi chiar şi ii, care îmi plăceau cel mai mult. M-am bucurat să fac parte din proiectul acesta pentru că am mai ieşit la oraş. Am ţesut cu aceeaşi energie“, a mărturisit tanti Pepenica.

Tanti Pepenica a lucrat pentru expoziţie împreună cu artista Otilia Boeru, care şi-a pus ideile în practică cu ajutorul artizanei. Au creat o cuvertură pe care au lipit-o într-un joc de culori pe o planşetă. Fiecare atelier de lucru a însemnat pentru tanti Pepenica o şansă să ducă tradiţia mai departe.

„Am doi nepoţi care sunt crescuţi la oraş şi nu sunt interesaţi de arta ţesutului. Mi-ar plăcea să existe copii interesaţi de tradiţia asta, dacă nu, s-o pierde şi îmi pare rău. Când eram eu copil îmi mergeau mâinile pe război foarte repede, dar, acum, mai pune un tânăr să facă aşa ceva, că nu cred că ar reuşi“, a mai spus Maria Pepene.

La vernisajul expoziţiei, Maria Pepene a purtat un costum popular vechi de 54 de ani, pe care l-a purtat când a fost mireasă.

„Costumul acesta îl am de când eram mireasă. Luni, după nuntă, mireasa se îmbrăca aşa cum mă vedeţi acum pe mine, cu legătoarea de pe cap, cu ie şi leibărică şi fotă, adică fusta. Îmi amintesc că tradiţia cerea ca atunci când bărbatul îşi vedea nevasta îmbrăcată aşa, trebuia să-i pună mâna pe cap şi să zică de trei ori <Asta e nevasta mea>“, a spus tanti Pepenica.

Tot la expoziţia de la Bastionul ţesătorilor, tanti Pepenica a adus un lucru drag: cămaşa cu fir purtată de soţul său la nuntă, lucrată tot la război.

Proiectul, organizat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Asociaţia Forums şi co-finanţat de AFCN, presupune rezidenţe artistice de documentare şi de lucru a unor artişti contemporani cu artizani locali, pentru studierea şi reinterpretarea elementului de patrimoniu imaterial ţesutul la război. Locul de expunere, Bastionul Ţesătorilor din Braşov, nu a fost ales întâmplător, acesta fiind locul care a găzduit acum două secole ateliere şcolare pentru pregătirea lucrătorilor războaielor de ţesut moderne. Lucrările pot fi văzute în expoziţia de la Bastionul Ţesătorilor din Braşov până pe 1 octombrie, de marţi până duminică, între orele 10.00-18.00. Expoziţia va putea fi vizitată şi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în perioada 4 - 22 octombrie 2017.