Gârbea şi Simon au primit votul plenului Senatului pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român

Horia Răzvan Gârbea a primit 73 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi două abţineri, în timp ce Vladimir Simon a fost votat cu 72 de voturi "pentru", patru împotrivă şi două abţineri.

"Le urăm succes", a spus preşedintele Senatului, Crin Antonescu, după finalizarea votului din plen.

Horia Răzvan Gârbea a fost propus pentru acest post de către grupurile PSD şi PNL, iar Vladimir Simon a fost propunerea grupului PDL.

Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost avizaţi, marţi, de comisiile senatoriale pentru a deveni vicepreşedinţi ai ICR, la audieri vorbindu-se despre dezvoltarea de proiecte "nu cu foarte mulţi bani" şi promovarea publicaţiilor Uniunii Scritorilor.

Horia Gârbea s-a născut în 1962, în Bucureşti, şi este preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB), care face parte din Uniunea Scriitorilor din România (USR). Horia Gârbea este doctor în inginerie, din 1999, cu o teză din domeniul fiabilităţii construcţiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din Bucureşti, din 1987. A publicat opt volume cu caracter ştiinţific şi didactic, iar în domeniul literar, a debutat în 1982, cu poezie.

A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000, a fost secretar al secţiei de dramaturgie a ASB, iar din noiembrie 2003, secretar al aceleiaşi asociaţii. În 2005 a fost ales preşedinte al ASB, fiind şi membru al comitetului director al Uniunii Scriitorilor din acelaşi an.

După 1989, Gârbea a avut o intensă activitate publicistică, opera sa însumând, în prezent, 23 de volume de literatură - poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală şi eseuri. Romanul său "Căderea Bastiliei" a fost distins, în 1998, cu numeroase premii. Horia Gârbea este, de asemenea, realizator al unor scenarii de filme şi spectacole de televiziune.

Vladimir Simon, propunerea grupului PDL pentru funcţia de vicepreşedinte al ICR, este director de programe europene şi coordonează activităţile birourilor de promovare ale programelor comunitare. Simon a coordonat, de asemenea, planul de acţiune al programului "Anul Voluntariatului 2010" şi reprezintă România în cadrul Comitetului de management al Programului "Cultura" (2007 -2013) al Uniunii Europene.

Celelalte propuneri pentru funcţiile din consiliul de conducere al ICR sunt scriitorul Ştefan Mitroi şi directorul bibliotecii judeţene Argeş, Octavian Sachelarie, din partea PSD, respectiv Vlad Păunescu - directorul general al Castel Film - şi Adriana Popescu - director pentru comunicare al Teatrului Naţional Bucureşti - din partea PDL. De asemenea, Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România a înaintat conducerii Senatului propunerea ca Ştefan Gheorghiu să facă parte din consiliul de conducere al ICR.

Numirile de noi vicepreşedinţi ai ICR au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012 prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti.

Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când, potrivit surselor din cadrul ICR, s-a instalat la şefia instituţiei.