Umorul rafinat şi strălucirea Comediei Franceze, pe scena Odeon-ului

În spectacolul Comediei Franceze a urmat intrarea în scenă a personajelor lui Molière, pe muzică de cabaret şi într-un decor asemenea.

Dacă dramaturgul francez le-a acoperit de ridicol, regizorul spectacolului, Dan Jemmet, le-a acoperit cu mult sclipici, iar combinaţia a fost foarte eficace.

Efectele comice au fost completate de felul în care personajele pozau şi apoi intrau pe scenă, la deschiderea unor cortine.

George Simion, Dan Dungaciu şi Dan Puric, pe lista scurtă a AUR pentru prezidenţiabili – surse

Un zbor transatlantic Madrid-Caracas s-a transformat într-o scenă de groază. Un bărbat a forțat o ușă dintr-un Airbus 330 deasupra Atlanticului

Un burghez de provincie bogat, sosit la Paris cu fiica şi nepoata, caută să le mărite pe cele două cu doi gentilomi parizieni.

Cele două provinciale sunt, însă, oripilate când aud sau pronunţă cuvântul "căsătorie", la care trebuie să se ajungă, în viziunea lor, numai după declaraţii înfocate, jurăminte fierbinţi, nesiguranţă, gelozie, confruntare cu părinţii şi eventual o răpire a iubitei.

Cei doi gentilomi care pleacă ofensaţi din casa burghezului hotărăsc să le pedepsească pe cele două "gâşte", care consideră că trebuie să aibă parte numai de crème de la crème din Paris, trimiţându-şi majordomii, şi ei cu pretenţii de mare fineţe şi spiritualitate, să le curteze, dându-se drept nobili.

Înaintea spectacolului ridiculizant al celor patru, servitorul fetelor susţine un monolog despre relaţia slugă-stăpân, interpretându-i pe fiecare în timp ce schimbă pălării.

Provincialele şi majordomii vor face apoi o demonstraţie de preţiozitate şi snobism, în încercarea de a imita înalta societate pariziană şi de a se păcălii unii pe alţii.

În cadrul stagiunii culturale europene, decisă de guvernul francez cu ocazia preluării de către Franţa a preşedinţiei UE (în al doilea semestru al lui 2008, n.r.), Comedia Franceză susţine un turneu în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi România.

Astfel, Comedia Franceză prezintă, în perioada, 19 – 21 noiembrie, trei reprezentaţii la Teatrul Odeon.

Cele două producţii, "Les Précieuses ridicules" şi "La Festa", se joacă în această stagiune la Théâtre du Vieux-Colombier, Paris.

Comedia Franceză a pus în scenă, într-un singur spectacol, o piesă de Molière de la jumătatea secolului al XVII-lea – "Les Précieuses ridicules" – şi "La Festa", a italianului Spiro Scimone, text publicat în 2003.

Spectacolul a început cu "La Festa", o punere în scenă contemporană, semnată de regizorul bulgar Galin Stoev, cu o scenografie simplă, sugerând banalitatea acţiunii şi personajelor.

Un bătrân şi o bătrână, soţ şi soţie, stau împreună de dimineaţă, iar ea începe prin a-i transmite că şi-a dat seama de ce el sforăie. Urmează discuţii despre vreme, cititul ziarului, cafeaua prea dulce sau prea amară, ajungând, în cele din urmă, la fiul lor, care iar a venit acasă în toiul nopţii.

Cei doi nu par să cadă de acord asupra niciunui subiect, dar se ceartă grav pe fiecare dintre ele, iar la un moment dat, se ascund unul de altul pentru a fuma fiecare câte o ţigară.

Femeia îşi dă seama că în ziua aceea se împlinesc 30 de ani de la căsătoria lor şi hotărăşte că ea trebuie să ia tort, iar el şampanie, pentru a sărbători.

Tatăl anunţă că se duce la muncă, după ce a fost sunat de un cunoscut, ea nu este de acord, dar îi atrage atenţia insistent să nu întârzie. Îmbrăcându-se, bărbatul vede că îi lipseşte un nasture de la pantaloni, iar discuţia continuă, cu acelaşi comic dat de seriozitatea cu care vorbesc personajele despre lucrurile cele mai banale, până când soţul ia alţi pantaloni şi pleacă, remarcând, însă înainte, că fiului nu i-a lipsit niciodată un nasture de la pantaloni, ba chiar, o dată, avea unul din nasturii tatălui cusut la pantalonii lui.

Discuţia dintre mamă şi fiu, prezentată apoi, urmează acelaşi tipar, simţindu-se, totodată, indulgenţă şi ascultare din partea mamei.

Îi serveşte şi lui cafeaua şi îl roagă să o lase să îi pună nişte lapte, îi vorbeşte apoi de fiica vânzătoarei de legume şi îl roagă să se mai ducă şi el să cumpere legume. În cele din urmă iese şi ea să cumpere tortul, de ciocolată, cum îi place fiului, şi cadouri pentru aniversare.

Femeia se relevă ca personaj central şi de legătură între celelalte două, deşi pare să nu poată face nimic fără să întrebe când pe unul, când pe altul cum să procedeze şi îşi exprimă cu greu vreo preferinţă.

Fiul nu este deloc interesat de sfaturile mamei sau de ce are de spus despre cum a trăit şi cum trăieşte, dar afişează o ostilitate faţă de tatăl său şi mofturile lui, pe care femeia le execută tot timpul.

Spectacolul acestor caractere se încheie cu plecarea fiului, seara, probabil din nou la bar, în timp ce tatăl, care se întoarce băut acasă, dansează cu soţia, care îi aşează cu duioşie pe umeri puloverul pe care i l-a cumpărat, ţănând în mână şi sticla de şampanie.

Citeşte mai multe despre spectacolele Comediei Franceze.