Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost desemnat ”Omul Anului 2021” într-un sondajul al cititorilor publicaţiei TIME.
Aproximativ 9 milioane de cititori şi-au exprimat votul pentru cea mai influentă personalitate/cel mai influent grup al anului, iar Bolsonaro a primit 24% din voturi.
Bolsonaro este, în prezent, anchetat de Curtea Supremă braziliană pentru comentariile făcute cu privire la vaccinurile anti-Covid. Acesta susţine că administrarea vaccinurilor împotriva coronavirusului ar putea creşte şansa de a contracta SIDA.
Un raport al Senatului brazilian a recomandat ca preşedintele să fie acuzat penal pentru gestionarea greşită a pandemie, care a dus la peste 600.000 de morţi în Brazilia. Bolsonaro a negat în mod repetat orice vinovăţie.
Pe locul 2 s-a clasat Donald Trump, fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, acuzat de provocarea atacului asupra Capitoliului din 6 ianuarie. Acesta a obţinut 9% din voturi.
Lucrătorii din domeniul sănătăţii, din prima linie, care au lucrat neobosit în lupta cu pandemia COVID-19, s-au clasat pe locul trei, cu 6,3% din voturi.
Pe locul al patrulea s-a aflat activistul rus Alexei Navalnîi, care, după ce şi-a revenit din otrăvirea aproape fatală, s-a întors în Rusia, în ianuarie. Autorităţile ruse l-au arestat la aterizare. Navalnîi a primit 6% din voturile cititorilor. Anul trecut, lucrătorii esenţiali din sectorul sănătăţii s-au aflat în fruntea sondajului.
Bolsonaro, născut pe 21 martie 1955 în oraşul Glicério, statul São Paulo, Brazilia, s-a remarcat ca ofiţer militar. A servit în artileria armatei braziliene şi în unităţile de paraşutişti. În 1986 a publicat un articol în revista Veja, unde se plângea de salariile mici ale ofiţerilor militari. Drept urmare, a fost arestat pentru 15 zile. Un an mai târziu a fost pus sub acuzare pentru că ar fi plănuit să implanteze bombe în unităţile militare. El a negat acuzaţia şi a fost achitat de Curtea Militară Supremă Braziliană în 1988, iar de atunci a intrat în rezervă cu rangul de căpitan.
Şi-a început cariera politică în acelaşi an când a devenit membru al Partidului Creştin Democrat şi a candidat pentru Consiliul oraşului Rio de Janeiro. Din 1990 a fost ales ca membru al Congresului de şaşe ori, perioadă în care a devenit naţional-conservator convins. S-a opus homosexualităţii, căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, legalizării drogurilor şi avortului.
A candidat din partea Partidului Social-Liberal de extremă dreaptă la alegerile prezidenţiale din octombrie 2018. A câştigat cu 55% de voturi.
În perioada preşedinţiei a numit numeroşi ofiţeri militari în poziţii cheie în cabinetul său. Dar guvernarea a fost marcată de scandaluri politice, de la demisia unor miniştri până la scandalurile privind defrişarea pădurii amazoniene. A avut şi realizări precum revenirea uşoară a economiei şi scăderea infracţionalităţii.
Dar în perioada pandemiei de COVID-19, Bolsonaro a fost sceptic privind implementarea măsurilor de protecţie, distanţare şi vaccinare. Pentru că administaţia sa a mininalizat pericolul pandemic, peste 22 milioane de brazilieni s-au infectat cu coronavirus, iar 615.744 au decedat.