Moştenirea lui Hemingway – o punte de legătură între Cuba şi SUA – GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

"Colaborarea dintre cele două echipe, una cubaneză şi alta americană, reprezintă cel mai important lucru", a declarat arhitectul american William Dupont.

FOCUS: 4 martie, ziua care a îndoliat România şi a transformat Bucureştiul într-un oraş fantomă / Mărturii tulburătoare ale celor care au văzut infernul de aproape sunt publicate az

14:20

Panică în Gorj din cauza unor măsuri dispuse de noul prefect

14:17

William Dupont face parte din cei 30 de specialişti americani, italieni şi cubanezi, reuniţi de joi, pentru o perioadă de patru zile, la hotelul Ambos Mundos din Havana, la cel de-al XII-lea Colocviu internaţional despre viaţa şi opera lui Ernest Hemingway (1899 – 1961).

Camera cu numărul 511 a acestui hotel din partea veche a oraşului Havana nu mai este folosită pentru cazare, ci doar pentru a primi turiştii veniţi în vizită şi care sunt curioşi să vadă locul în care Hemingway venea să scrie şi să doarmă, adeseori după opriri în barurile cubaneze, înainte de a cumpăra vila Finca Vigia, la periferia capitalei cubaneze, în urmă cu 70 de ani.

Al XII-lea Colocviu despre Hemingway coincide cu a 80-a aniversare a publicării unuia dintre cele mai cunoscute romane ale sale – "Adio, arme"- şi cu a 55-a aniversare a obţinerii premiului Nobel pentru literatură.

"Hemingway a fost şi este o punte de legătură" între Cuba şi Statele Unite, a declarat cercetătorul cubanez Jorge Santos.

"Comportamentul şi viaţa lui din Cuba au demonstrat că se poate trăi alături de ei (de americani, n.r.) în bună înţelegere, în pace şi că putem să comunicăm cu ei ca între oameni", a continuat cercetătorul cubanez.

Specialiştii în Hemingway speră că administraţia lui Barack Obama va permite uşurarea cooperării pentru conservarea domeniului de la Finca Vigia, pe care turiştii pot să îl viziteze deja, a iahtului Pilar şi a peste 10.000 de scrisori, note şi alte documente ce au aparţinut scriitorului american.

Iahtul Pilar, cumpărat de Hemingway în 1934, moştenit de văduva lui, Mary Welsh, a fost restaurat integral, recent, cu ajutorul sprijinului financiar al ONG-ului american "Finca Vigia".

Acest gen de colaborare a început în 2005, după un acord semnat cu doi ani mai devreme între Consiliul de cercetări ştiinţifice şi sociale din Statele Unite şi Consiliul naţional al patrimoniului cultural din Cuba.

Sportul şi arta – Havana a găzduit recent prima expoziţie a unor artişti americani din ultimii 20 de ani – sunt cele două domenii principale în care se manifestă aceste schimburi dintre cele două state, care au rupt relaţiile diplomatice în 1961, în plin Război Rece.

Cuba se află de aproape o jumătate de secol sub embargo economic şi financiar american, care frânează schimburile economice dintre cele două ţări, dar situaţia este mai relaxată de la sosirea la Casa Albă a lui Barack Obama, favorabil unei politici de destindere faţă de vecinii comunişti din Cuba.

Arhitectul William Dupont, care a participat la restaurarea vilei în care Hemingway a trăit între 1939 şi 1960, consideră că "totul merge foarte bine".

Lucrul printre cărţile, hainele, armele, trofeele de vânătoare, mobilierul şi chiar mormintele câinilor lui Hemingway a fost o experienţă "foarte stimulatoare", pentru că "a existat o vecinătate aproape fizică faţă de Hemingway", a declarat Dupont, adăugând că, "în acest fel, a înţeles mai bine motivaţiile autorului".

O senzaţie asemănătoare a avut-o scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, care a scris, după ce a vizitat casa lui Hemingway: "Uneori ai impresia că scriitorul bântuie prin acele camere, mergând cu pantofii lui mari de mort".