Greşelile de folosire a limbii române abundă la OTV, însă sunt în scădere la celelalte televiziuni

În perioada 1 - 31 octombrie 2011, au fost monitorizate 12 televiziuni (TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Kanal D, Antena 3, B1 TV, OTV şi 10 TV) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), de o echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, la cererea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Au fost monitorizate în special emisiunile de ştiri şi dezbateri din prime-time difuzate de aceste televiziuni şi radiouri - în total 300 de ore de programe.

Rezultatele acestei monitorizări au fot prezentate, marţi, într-o conferinţă de presă, de Răsvan Popescu, preşedintele CNA, şi de Rodica Zafiu, coordonatorul proiectului.

Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus că în general cifrele arată mai bine, doar OTV făcând excepţie. "Ca şi precedentele rezultate ale monitorizării, cele din octombrie confirmă tendinţa de scădere a numărului de greşeli la toate posturile, cu excepţia OTV, unde probabil vom fi în situaţia să intervenim. Din punct de vedere statistic cifrele arată mai bine. Dacă la primele monitorizări din 2007-2008 se înregistrau frecvent peste o sută de greşeli pe post, iată că astăzi avem între 20 şi 30 de greşeli înregistrate într-o lună la nivelul unui post, cu excepţia OTV", a spus Răsvan Popescu.

El a precizat că "e limpede că la emisiunile de ştiri şi de dezbateri din prime time, ziariştii vorbesc mai corect". "Anul acesta am înregistrat o scădere semnificativă a numărului de greşeli la televiziunile de ştiri, Realitatea TV şi Antena 3, şi la canalele postului public, unde se vorbeşte mai îngrijit. La TVR Cultural, numărul greşelilor scade chiar sub 10", a mai spus Popescu.

Cu toate acestea, potrivit lui Popescu, "impresia generală despre calitatea limbii române în audiovizual nu s-a schimbat prea mult". "În continuare reporterii care transmit în direct fac multe greşeli, ceea ce afectează şi claritatea informaţiei. În continuare, unii invitaţi din studio vorbesc neglijent, incorect şi sunt rareori corectaţi de moderator. Ne deranjează şi noua limbă de lemn, împănată cu clişee, stereotipuri şi neologisme inadecvat folosite. Dar să nu uităm că limba caracterizează personajele care populează spaţiul public, ceea ce ne poate ajuta în alegerea mai justă a celor care vor să ne reprezinte", a mai spus Răsvan Popescu.

Dacă OTV a înregistrat 77 de greşeli de folosire a limbii române, în perioada monitorizată, la 10 TV au fost descoperite 32 de greşeli. Clasamentul este continuat de: Kanal D (28), Antena 1 (26), TVR 2 (26), Antena 3 (25), Realitatea TV (22), B1 TV (21), Prima TV (21), TVR 1 (21), Pro TV (20) şi TVR Cultural (9)

În ceea ce priveşte posturile de radio monitorizate, Radio România Actualităţi a înregistrat 14 greşeli de folosire a limbii române, în timp ce Europa FM a totalizat 11.

Pe de altă parte, Rodica Zafiu, coordonatorul proiectului, a spus că sunt categorii de greşeli unde lucrurile stau mai bine, "pentru că probabil oamenii au fost mai atenţi la textele care apar pe ecran". "De multe ori, o greşeală este corectată în câteva secunde (...) Am constatat că cele mai penibile greşeli, cele propriu-zis de ortografie, de data aceasta au fost cu adevărat puţine. Nu stau lucrurile chiar la fel de bine cu punctuaţia, dar şi aici numărul de greşeli înregistrat a fost totuşi mai mic. Şi unele chestiuni de sintaxă, de acord, au părut să fie într-un număr mai mic în această perioadă", a mai spus Rodica Zafiu.

Ea a subliniat, însă, existenţa acelor greşeli care nu dispar. "Cred că nu trebuie să pierdem nădejdea, pentru că este oarecum în evoluţia limbii ca la un moment dat să se producă contagiunea care face să treacă o greşeală de la om la om, într-un elan puţin înfricoşător. Sunt convinsă că dacă le vom ironiza, cu timpul vor bate în retragere", a mai spus Rodica Zafiu. În acest sens, ea a făcut referire la utilizarea fără prepoziţia funcţională "pe" a pronumelui relativ "care" cu funcţie de complement direct şi la utilizarea lui "şi", fără justificare sintactică, în secvenţa "ca şi" în loc de "ca".

Totodată, Rodica Zafiu a spus că au fost constatate la această monitorizare şi "zece greşeli ridicole", care sunt cele mai frapante, chiar dacă nu sunt cele mai frecvente.

Între acestea se numără amalgamarea involuntar comică a unor expresii precum "a avea ceva pe creier" şi "a avea conştiinţa încărcată" (corect: "are o conştiinţă încărcată"); crearea unui substantiv feminin "acordat" - "unicată": "dragostea de mamă care este unicată" (corect: "dragostea de mamă care este unicat"); utilizarea improprie a prepoziţiei, într-o construcţie care pare să se extindă în jargonul jurnaliştilor de televiziune: "profităm că aţi intrat în telefon" (corect: "profităm că sunteţi la telefon"); scrierea şi pronunţarea greşită a cuvântului "abţibild"; forma "marşalier" (corect: "marşarier").

La acestea se adaugă şi folosirea cu pronume reflexiv a verbelor "a risca" şi "a merita": "niciuna dintre băncile de la noi nu se riscă" (corect: "nu riscă"); "dar asta este situaţia, se merită, cum se spune" (corect: "merită"); accentuarea greşită a unui cuvânt dintr-o expresie populară şi familiară: "a luat substanţe de creştere a musculaturii cu ghiotura"; dezacordul (în contextul unei exprimări excesiv colocviale): "una dintre telenovelele care a spart audienţele" (corect: "au spart"); folosirea invariabilă, cu forma de masculin, a numeralului: "la sfârşitul celor doisprezece zile" (corect: "la sfârşitul celor douăsprezece zile"); acordul greşit al numeralului cu un substantiv neutru: "treizeci şi una de grade" (corect: "treizeci şi unu de grade").

Proiectul privind monitorizarea greşelilor de folosire a limbii române în audiovizual va fi continuat anul viitor.

"Monitorizările care s-au adunat în aceşti cinci ani, împreună cu rapoartele de analiză întocmite de specialiştii de la Institutul de Lingvistică au un potenţial extraordinar pentru cercetătorii care vor analiza într-o zi atât dinamica limbii române, cât şi pe cea a audiovizualului românesc. Este un proiect care răspunde criteriilor şi exigenţelor unei politici publice, iniţiate de CNA, un proiect care furnizează deja date pentru lucrări de diplomă şi de masterat. Şi este un proiect care merge înainte. În bugetul pentru anul 2012, aşa sărac cum este, am prevăzut bani necesari ca să putem continua proiectul în anul care vine şi poate chiar să reuşim să-l dezvoltăm", a mai spus Răsvan Popescu.