Guillermo Arriaga, la FILIT: Cred că Mungiu e un geniu. Modul lui de a spune poveştile este uimitor

Cineastul mexican Guillermo Arriaga a participat, joi seară, la o întâlnire cu publicul român, care s-a desfăşurat în Sala Mare a Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi. Moderatorul evenimentului a fost criticul Marius Chivu.

Arriaga a spus că este o onoare pentru el să se afle în România şi că îşi dorea de mult timp să viziteze această ţară.

"Vă mulţumesc pentru FILIT. Este o mare onoare pentru mine să mă aflu în România. Îmi amintesc când părinţii mei au venit aici, cu mulţi ani în urmă, când încă era regimul comunist, şi mi-au spus atâtea despre România încât mi-am spus că trebuie să merg într-o zi. Apoi, un prieten de-al meu (...) a făcut un film aici, iar el şi producătorii mi-au spus că este o ţară extraordinară şi că arată cum ar fi trebuit să arate Statele Unite ale Americii cu mulţi, mulţi ani în urmă. Deci, sunt foarte onorat că sunt aici, în România", a spus Guillermo Arriaga.

Printre subiectele de discuţie s-a numărat şi diferenţa dintre scrierea unui scenariu şi a unei cărţi.

"Pentru mine, în a scrie scenarii este la fel de multă literatură ca în a scrie romane", a spus Arriaga, precizând că o mare parte din munca sa are legătură cu viaţa sa. "Putem spune că sunt foarte leneş, nu mă documentez niciodată. Nici măcar nu ştiu finalul a ceea ce voi scrie", a completat acesta.

Cineastul şi scriitorul mexican a vorbit şi despre felul lui de a scrie, spunând că, dacă la început scria în anumite momente, când avea inspiraţie, ulterior viaţa sa a început să se schimbe, el a început să călătorească foarte mult, aşa că în prezent scrie tot timpul.

"Trebuia să am inspiraţie şi aşa am ajuns să scriu în trenuri, hoteluri, avioane, peste tot", a spus Arriaga, povestind şi că i-au plăcut femeile de când era foarte tânăr, dar era foarte timid, aşa că a început să le scrie scrisori.

La câteva minute după începerea evenimentului, Arriaga a oprit, pentru un moment, discuţia pentru a face o fotografie publicului din sală.

"Mi-am imaginat că o să fie cam 20 de oameni, dar nu m-am gândit că o să fie atât de mulţi", a spus scriitorul.

Un alt punct de discuţie al serii a fost legat de regia de film, Arriaga mărturisind că îi place foarte mult să regizeze, iar pentru un scenariu îi trebuie doi-trei ani pentru a-l finaliza, deoarece vrea ca povestea să fie bună.

"Multă lume mă întreabă dacă îmi place să regizez având în vedere controlul. Nu este vorba despre control, este vorba despre colaborare. Când scrii, nu te ajută nimeni, este o decizie independentă. Când regizezi, poţi să colaborezi cu alţii, cu producătorul, cu actorii, este tot timpul cineva dispus să te ajute", a spus Guillermo Arriaga.

Întrebat cum alege dacă va scrie un roman sau va face un film, atunci când are o idee, Arriaga a spus că depinde de persoană. "Dacă este la persoana întâi, trebuie să intru în mintea personajelor şi atunci iese un roman, dacă văd că nu se poate spune decât la persoana a III- a, atunci scriu pentru film. «Amores Perros» şi «21 de grame» vin din romane eşuate, acum, noul meu roman vine dintr-o idee eşuată pentru cinema", a spus acesta.

În acest context, moderatorul evenimentului, criticul literar Marius Chivu, i-a spus lui Arriaga că şi-a construit cariera din eşecuri. "Da", a confirmat regizorul, zâmbind.

Guillermo Arriaga a spus că scriitorii au multe idei, dar unele dintre ele nu par potrivite într-un moment anumit. Însă, după câţiva ani, acestea se pot transforma într-o carte bună sau un film la fel de bun.

De asemenea, acesta a povestit că, pentru un scriitor, este "groaznic" să nu mai aibă nimic de spus, să nu mai poată scrie din cauza panicii că nu pune pe hârtie opere la fel de bune ca cele anterioare. A amintit în aces sens cazul unor autori precum Juan Rulfo, Ernest Hemingway, William Faulkner şi a menţionat că, în cazul celor care îşi întreţin familia din scris, panica este şi mai mare.

Întrebat ce ar face dacă n-ar mai putea scrie, Arriaga a spus că s-ar face vânător profesionist.

"Vânătoarea este un lucru foarte straniu de făcut, deoarece te apropie de graniţele cruzimii şi ale frumuseţii. Eu vânez pentru că îmi permite să-mi dau seama de unde vin. Trăim într-o cultură care neagă natura, mai ales natura umană. Suntem din ce în ce mai corecţi şi din ce în ce mai alienaţi. Nu ştiu, de exemplu, cum este făcut un telefon mobil, mulţi oameni nici nu ştiu de unde vine mâncarea. Am un prieten care nu ştia cum arată o vacă. Atunci când eşti vânător, închizi un cerc, pentru că noi trăim cercuri întrerupte în viaţa contemporană, mai ales în oraşe. Vânătoarea îmi permite să merg într-un loc, să înţeleg semnele animalelor, unde au mâncat, pe unde au trecut, câte animale sunt, cât de mari sunt şi unde poţi să le vânezi şi atunci le împuşti, le omori, le deschizi, le măcelăreşti, le găteşti şi le mănânci şi închizi tot cercul. Nu doar cumpăr ceva de la supermarket. Înţeleg procesul", a declarat Arriaga.

Acesta a mai spus că vânătoarea "îi permite să cunoască mai bine contradicţiile umane".

"Când ucid un animal, mă simt rău, mă simt bine, mă simt oribil, mă simt vinovat. Sunt multe emoţii. Obsesia mea este natura umană. Sunt obsedat de oameni. Sunt mândru că aparţin speciei umane. Am creat minunate lucuri, precum acest teatru", a declarat Arriaga, precizând că, dacă n-ar putea vâna, n-ar putea scrie.

"Admir şi respect toate animalele pe care le vânez", a completat acesta, spunând că nu ar vâna un animal pe care să nu îl mănânce.

De asemenea, Guillermo Arriaga a povestit despre accidentele pe care le-a suferit de-a lungul timpului, precum şi despre momentul în care şi-a pierdut simţul mirosului.

"Accidentele se întâmplă când ieşi să-ţi trăieşti viaţa. Cu cât faci mai multe lucuri, cu atât eşti mai predispus la accidente. În SUA, mulţi copii îşi fac tatuaje, iar hainele pe care le au sunt vechi şi rupte, asta înseamnă că acei copii nu au o viaţă, sunt atât de protejaţi, că nu au cicatrici. Şi pentru că nu au cicatrici, au nevoie de tatuaje. Pentru că nu au o viaţă afară, se prefac că au una, cu hainele pe care şi le rup. Din punctul meu de vedere, este un privilegiu să am cicatrici", a spus cineastul mexican.

Acesta a vorbit despre cel mai recent proiect cinematografic, "Words with Gods", în care le-a cerut unui număr de opt regizori din toată lumea să vorbească, într-un scurt film de 12 minute, despre religia în care cred sau de care se simt apropiaţi cultural.

"Cred că trebuie să vorbim despre religie fără să ne batem. Trebuie să vorbim despre religie pentru că eu cred că este foarte trist că unii oameni sunt ucişi pentru că nu cred în aceleaşi lucruri ca şi ceilalţi", a declarat Arriaga, spunând, de asemenea, că nimeni n-ar trebui să moară din cauza orientării sexuale şi a orientărilor politice.

Guillermo Arriaga a mai afirmat că sunt lucruri care trebuie discutate, cum ar fi pedofilia. "Refuz să-i numesc monştri (pe pedofili, n.r.), cred că au nevoie de ajutor", a spus acesta.

Discuţia de joi seară a făcut referire şi la literatură şi rolul cărţilor în viaţa oamenilor.

"Cărţile sunt precum oglinzile, sunt folosite pentru a vedea ce e în spatele lor", a spus scriitorul. "Ideea literaturii şi a artei este să îţi arate lucuri despre care n-ai crezut că există. O carte bună, un film bun, o pictură bună este ca şi cum te-ai uita într-o direcţie şi, deodată, acea carte te face să te uiţi într-o altă direcţie pe care nu ţi-o imaginai. Asta este puterea artei, să ne împingă să ne uităm în locuri în care nu suntem obişnuiţi să ne uităm", a completat acesta.

"Petrec cam între trei şi cinci ani să scriu o carte. Cei care mă cunosc ştiu că scriu între opt şi 12 ore pe zi şi a venit la un moment dat cineva şi mi-a spus «Iubesc cartea ta, am citit-o în două ore». M-am uitam la el ...«Cinci ani din viaţa mea şi tu ai citit-o în două ore?». Chiar mi-am făcut griji. Şi el mi-a spus, aduni cele două ore ale unui cititor, cu două ore ale altui cititor şi tot aşa până se fac cinci ani. Acum am un deficit de trei ani, deci am nevoie şi de cititori români", a mai spus Guillermo Arriaga.

Cineastul a vorbit şi despre Tarantino, spunând că iniţial nu i-a plăcut de el, dar ulterior au devenit prieteni. "Nu mi-a plăcut Tarantino, pentru că întotdeauna râdea de violenţă. Eu vin dintr-un loc în care violenţa este reală", a apus Arriaga. "Nu vă puteţi imagina ce cultură cinematografică are. Cunoaşte fiecare actor român", a mai spus Arriaga.

De asemenea, Guillermo Arriaga a vorbit despre cinematografia românească, amintindu-l pe regizorul Cristian Mungiu, pe care a spus că îl admiră foarte mult.

"Aici, în România, aveţi acest mare, mare regizor pe care eu îl admir foarte mult, Cristian Mungiu. Cred că este un geniu. (...) Acest mod de a spune poveşti este uimitor, modul în care aşază camera, cum o ţine acolo. Am vrut să fac asta în «The Burning Plain», înainte să văd filmul lui «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», dar n-am putut din anumite motive. E nevoie de mult curaj să faci ce face Cristian", a spus Guillermo Arriaga.

Întrebat ce îl determină să scrie, Arriaga a declarat: "În primul rând, cred că civilizaţia a crescut datorită cuvântului. Cuvântul scris este cheia pentru ce suntem astăzi. (...) Cuvântul poate schimba viaţa cuiva, cum mi-a schimbat-o pe a mea. Este atât de seducător că nu te poţi opri. Pentru mine este o şansă de a comunica. Dacă n-aş fi fost scriitor, n-aş fi fost aici. Scriu pentru a fi invitat în România".

Totodată, la eveniment s-a discutat despre consumul de droguri şi alcool.

"Credeţi sau nu, n-am fost niciodată beat. Nu am luat droguri niciodată, nici măcar o ţigară cu marijuana. Când am crescut, am zis că nu vreau să fiu ca toată lumea, să beau să mă droghez, vreau să fiu diferit. (...) Totuşi, cred că alegerile oamenilor ar trebui respectate. Eu sunt împotriva interzicerii drogurilor. Ţara mea, Mexic, a suferit ani îngrozitori de violenţă din cauza comerţului cu droguri. Avem în în jur de 150.000 de oameni ucişi în ultimii opt ani din cauza comerţului cu droguri. De ce luptăm? Luptăm pentru ca să nu se simtă bine copiii bogaţi din America. De ce oamenii trebuie să moară din cauza drogurilor? Este o alegere pe care fiecare trebuie să o facă singur. Dacă eu am ucis pe cineva pentru că eram drogat cu heroină şi eram la volan, trebuie să merg la închisoare, dar n-aş interzice drogurile. Am fost la multe universităţi americane să vorbesc cu studenţii şi le-am spus «Vă daţi seama că cocaina este plină de sângele nevinovaţilor, al prietenilor mei? Fiecare gram de cocaină include cam 10 oameni ucişi»", a spus cineastul mexcan.

Înainte de a alege cariera de scriitor, Arriaga a încercat mai multe ocupaţii şi profesii - pugilist, baschetbalist şi jucător de fotbal profesionist. El este autorul romanelor "Escuadrón Guillotina" (1991), "Un dulce olor a muerte" (1994) şi "El Búfalo de la noche" (1999). Cărţile lui Guillermo Arriaga au apărut în limba română la editura Vellant.

Alături de regizorul Alejandro González Iñárritu, Arriaga a semnat scenariile unor filme celebre precum "Iubiri şi câini/ Amores Perros" - care le-a adus o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun lungmetraj străin, un premiu BAFTA pentru cel mai bun film străin, marele premiu al secţiunii Semaine de la Critique şi premiul criticii tinere la Festivalul de la Cannes (2000) şi multe alte trofee şi nominalizări -, "21 de grame/ 21 Grams" (cu Benicio del Toro, Naomi Watts şi Sean Penn) - nominalizat la premiile BAFTA pentru cel mai bun scenariu -, "Cele trei înmormântări ale lui Melquiades Estrada/ The Three Burials of Melquiades Estrada" (film în care a jucat rolul secundar de vânător de urşi) - pentru care a primit premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes, în 2005 - şi "Babel" (cu Brad Pitt şi Cate Blanchett). Este, de asemenea, regizor şi scenarist al filmului "Departe de câmpia în flăcări/ The Burning Plain" (2008), care le are în distribuţie pe Charlize Theron şi Kim Bassinger.

Deşi a fost premiat adesea în calitate de scenarist, Arriaga a declarat în repetate rânduri că nu îi place să fie numit astfel şi că atât el, cât şi ceilalţi scenarişti sunt de fapt scriitori şi ar trebui să fie recunoscuţi ca atare.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT reuneşte peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

Mai multe informaţii despre FILIT se găsesc pe site-ul festivalului, www.filit-iasi.ro.