Guvenul României lansează oficial campania de subscripţie publică pentru Cuminţenia Pământului

Guvenul României şi Ministerul Culturii lansează oficial campania de susţinere a subscripţiei naţionale pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia pământului”. Campania se va derula până pe 30 septembrie şi are nevoie de un sprijin cât mai larg, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Ateneului Român, în urmă cu 130 de ani.

Peste 20 de personalităţi publice – printre care Andrei Pleşu, Maia Morgenstern, Oana Pellea şi Victor Rebengiuc – au anunţat deja că susţin această iniţiativă şi apar în spotul de promovare care se va difuza începând de vineri, 20 mai.

Este unul dintre cele mai importante proiecte naţionale menite să întărească solidaritatea dintre stat şi societate, scopul său fiind recuperarea unei componente importante a identităţii culturale autohtone.

Achiziţia operei se va face printr-un efort conjugat al statului român şi al cetăţenilor: suma de cinci milioane de euro va fi alocată de Guvern şi e nevoie ca şase milioane de euro să fie colectate cu ajutorul contribuţiilor voluntare ale persoanelor private şi juridice.

Campania de susţinere a subscripţiei naţionale pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”, urmăreşte să atragă contribuţiile românilor interesaţi de recuperarea patrimoniului naţional. Este necesară strângerea sumei de şase milioane de euro până pe data de 30 septembrie 2016, pentru a completa cele cinci milioane de euro alocate deja de Guvernul României.

După ce mai multe opere ale lui Brâncuşi au fost achiziţionate în ultimii ani de proprietari privaţi, această sculptură, reprezentativă pentru întreaga sa operă, este ultima pe care statul român o mai poate recupera, pentru a o putea face accesibilă publicului larg şi iubitorilor de artă.

„Viziunile, viaţa şi valorile ne despart zi de zi, însă în momentele cheie se vede coeziunea unei naţiuni. Asta s-a văzut şi în cazul subscripţiei naţionale pentru ridicarea Ateneului Român, acum 130 de ani. Cred cu tărie că asta trebuie să vedem şi acum cu opera «Cuminţenia pământului». Ca atare, deoarece vreau ca Brâncuşi să ne adune, nu să ne dezbine, lansez românilor o chemare la asumarea valorilor la nivel individual”, a declarat Dacian Cioloş, premierul României.

Printre personalităţile care şi-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripţie publică sunt Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, ambasadorul Franţei - François Saint-Paul, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu şi Cosmin Alexandru. De asemenea, în spotul publicitar - care se va difuza începând de vineri, 20 mai – îşi declară susţinerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleşu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoş Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv şi Virgil Stănescu.

“Curajul arătat prin acest demers, de a merge către oameni şi a le cere să se implice personal, este o ocazie extraordinară de a conştientiza lucrurile minunate pe care România le are. Propun să apreciem ce avem cât avem, nu când nu mai avem. Să apreciem prezenţa, nu să ne doară lipsa. Astfel, am văzut în «Cuminţenia pământului» şi povestea acestei opere un îndemn de asumare personală a valorilor naţionale. Pentru că România este a mea!", a declarat Felix Tătaru, preşedintele GMP Group, agenţia care, împreună cu Media Investment, coordonează pro bono campania de comunicare a subscripţiei pentru “Cuminţenia pământului”.

Donaţiile cetăţenilor şi ale persoanelor juridice direct în conturile deschise pe numele Ministerului Culturii vor beneficia de facilităţi fiscale, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 10, publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016. În cazul în care campania nu va fi una de succes, fiecare donaţie va fi returnată contributorilor.

Primele rezultate ale campaniei vor fi făcute publice la 1 iunie, iar periodic, în zilele de 1 şi 15 ale fiecărei luni de campanie, sumele strânse până în acel moment vor fi date publicităţii.

Românii pot dona direct prin intermediul site-ului campaniei www.brancusiealmeu.ro

La acest link românii pot vedea toate modalităţile prin care se pot face donaţii: http://goo.gl/Fq2r6B.

Despre "Cuminţenia pământului"

”Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1907 şi aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.
Brâncuşi spunea despre operă: “«Cuminţenia pământului»... A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul... Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”
”Cuminţenia pământului” e realizată în calcar crinoidal şi, din informaţiile de la primul posesor, se ştie că Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. În prezent, ”Cuminţenia pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.

Despre Brâncuşi

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, Gorj. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa şi puritatea formei şi prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură.
Ansamblul sculptural "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuşi din România. Cele patru componente sculpturale —"Masa tăcerii", "Aleea scaunelor", "Poarta sărutului" şi "Coloana fără sfârşit" — sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.