Hala Matache din Bucureşti va fi reamplasată, conform avizului CNMI

După ce Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din cadrul Direcţiei de Cultură Bucureşti a respins, pe 10 februarie, declanşarea procedurii de declasare a Halei Matache, monument istoric de categoria B, vizată de construcţia axei Buzeşti - Berzei - Uranus (diametrala nord - sud), CNMI a discutat, în şedinţa de miercuri, cele trei soluţii tehnice de reamplasare a imobilului, optând pentru una dintre acestea, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX arhitecta Hanna Derer, membră a comisiei.

Tot pe 10 februarie, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu a decis păstrarea statutului de monument istoric pentru imobilele din Strada Berzei nr. 81 şi nr. 89. Pe de altă parte, comisia zonală a avizat începerea procedurii de declasare pentru imobilul din Strada Cameliei nr. 24 şi, de principiu, cu condiţia efectuării unui studiu arheologic, pentru imobilele din Str. Baldovin Parcalabu nr. 16 şi nr. 18.

Avizul de declasare a fost dat miercuri de CNMI pentru cele trei imobile, comisia considerând că acestea nu mai au valoare de monumente. CNMI a cerut, însă, realizarea de cercetări arheologice la subsolurile celor două case din Str. Baldovin Parcalabu, care pot data din prima jumătate a secolului al 19-lea, perioadă în care zona aceea a Bucureştiului era una de margine, construcţiile putând avea astfel valoare culturală.

Hanna Derer a mai precizat pentru MEDIAFAX că Hala Matache va fi mutată înspre Gara de Nord, însă va rămâne în zona intersecţiei străzilor Berzei şi Popa Tatu. Derer a fost de părere, totodată, că acest lucru este esenţial, data fiind tradiţia zonei în activitatea comercială. Todată Derer, care este autoarea studiului de fundamentare dedicat resursei culturale realizat în 2006 pentru proiectul diametralei, dar şi a altor studii din 2011 pentru monumentele din zonă, a recomandat ca imobilul să-şi păstreze funcţia comercială. Ea a precizat că aceasta este şi dorinţa primarului general Sorin Oprescu.

De altfel, înaintea exproprierii şi evacuării pentru construirea diametralei, Hala Matache, în prezent proprietate a Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), a fost utilizată ca spaţiu comercial. "Spre surpriza mea, pentru că tot auzeam ce nenorocire e în zona aia, într-o duminică dimineaţă, în ianuarie (când a mers în zona Halei Matache pentru studiu, n.r.), piaţa era foarte vie. Erau comercianţi normali, cumpărători normali. Vadul comercial chiar mai există, iar hala ar trebui să participe la exploatare", a spus Hanna Derer.

Arhitecta a mai explicat că în zona intersecţiei Berzei cu Popa Tatu a fost constituit acest vad comercial din prima jumătate a secolului al 19-lea, iar Primăria Capitalei a decis construcţia halei în 1860. Hala, construită în 1887, poartă numele lui Matache Măcelaru, un comerciant vestit din zonă în acea vreme. "Hala este cea care dă forma arhitectonică a acestei locaţii comerciale. Este preferabil să se păstreze şi funcţiunea iniţială, care face parte din identitatea clădirii", a mai spus Derer.

Ea a precizat, totodată, că reamplasarea presupune "pierderi minimale" - va fi sacrificată zidăria, care este din cărămidă obişnuită, însă părţile fundamentale - metalice - rămân intacte, iar ornamentele originale vor fi demontate şi reataşate imobilului.

Pe de altă parte, Derer a recomandat ca diametrala să nu fie construită, în concluzia studiului din 2006, şi consideră în continuare că nu trebuia să se întâmple acest lucru. Arhitecta a precizat că au fost făcute şi alte studii pentru zona afectată de proiect, pe lângă cel dedicat resursei culturale, însă decizia construirii axei s-a luat fără să se negocieze şi cu ea în calitate de autoare a unuia dintre studiile de fundamentare, avizat favorabil în 2008 de Direcţia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Ulterior, anul acesta PMB a solicitat noi studii pentru monumentele din zona Universităţii de Arhitectură din Capitală, pe care le-a elaborat tot Derer. Însă deciziile CNMI privind monumentele din zona Buzeşti - Berzei au fost luate fără planurile urbanistice zonale (PUZ) aferente, pe care Primăria Capitalei nu le-a trimis la Ministerul Culturii. "Mai devreme de 2007, au venit nişte cereri de declasare. Am cerut planurile, dar nu au venit niciodată până nu am fost să declanşez ceea ce se numeşte generic «scandal». ", a spus Derer.

"Rămâne să fim cu ochii pe ei", a mai declarat Hanna Derer, precizând că există în continuare clădiri în zone protejate vizate de construcţia diametralei.

Pe 12 noiembrie, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani". Municipalitatea a precizat, la sfârşitul lunii noiembrie, pentru MEDIAFAX, că valoarea estimată a investiţiei se ridică la aproximativ 330 de milioane de euro.

Proiectul a fost contestat de la început de ONG-urile din Platforma pentru Bucureşti, care au criticat felul în care au fost făcute exproprierile şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate. Printre altele, au fost demolate Hotelul Marna, Casa Constantin Rădulescu (Cinema Feroviar) şi Casa Mihai Eminescu, de pe Strada Buzeşti, care erau monumente istorice.

Contestaţiile ONG-urilor au ajuns să fie exprimate, miercuri, în Parlamentul European (PE), în cadrul unei dezbateri iniţiate de europarlamentarul Monica Macovei. Aceasta a spus că va sesiza autorităţile române, printre care Primăria Capitalei, Ministerul Culturii şi Parchetul General, precum şi autorităţile europene şi că se va încerca elaborarea unei declaraţii scrise în PE, privind problemele de încălcare a legii, lipsă de transparenţă, conflict de interese şi corupţie invocate de societatea civilă în cazul proiectului Diametralei nord - sud, dar şi pentru alte demolări din Capitală.