O echipă de cercetători internaţionali care analizează genomurile rămăşiţelor umane antice a descoperit că, spre deosebire de alte societăţi ale istoriei europene, verii primari din Creta minoică şi Grecia micenică s-au căsătorit frecvent între ei.
Experţii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionistă din Leipzig, Germania, împreună cu o echipă internaţională de parteneri, au analizat peste 100 de genomi a unor oameni care au trăit din epoca bronzului, pe insulele din Marea Egee.
Analizând ADN-ul unor oameni îngropaţi într-un mormânt sub curtea unei case dintr-un cătun micenian, pe continentul grecesc, cercetătorii au reuşit să reconstruiască arborele genealogic al locuitorilor săi din secolul al XVI-lea î.Hr.
Şi mai surprinzătoare a fost descoperirea că aproximativ jumătate dintre cei care trăiau pe aceste insule s-au căsătorit cu verii lor, în timp ce proporţia de pe continent era de aproximativ o treime.
Stockhammer şi colegii săi cred că astfel de uniuni s-au datorat economiei, logisticii şi agriculturii, pentru a preveni împărţirea terenurilor familiei. În Grecia epocii bronzului, oamenii antici considerau că nu exista prea mult teren fertil pentru a cultiva cereale, legume şi pomi fructiferi şi dura decenii pentru a le creşte.
În contrast, în alte părţi ale Europei din epoca bronzului, femeile parcurgeau adesea sute de mile pentru a se căsători, transmite CNN.