În România, mass-media suferă de pe urma efectelor perioadei comuniste

Potrivit sursei citate, KAS a publicat la Berlin cel mai recent studiu despre nivelul democraţiei în lume şi rolul mass-media în promovarea acesteia. Astfel, autorii studiului consideră că "România mai are drum lung de parcurs până la un peisaj mass-media consolidat".

Specialiştii consideră îngrijorătoare atât anumite decizii legale din România, care duc la îngrădirea libertăţii presei, cum ar fi incriminarea insultei şi calomniei, cât şi aspecte informale, precum influenţa politicului în conţinutul media.

De asemenea, studiul subliniază ca fiind problematice concentrarea proprietăţii trusturilor de presă, prezenţa în branşă a unor foşti informatori ai securităţii, cazuri de persecutare a jurnaliştilor critici la adresa unor activităţi politice şi implicarea proprietarilor media în procesul editorial.

Autorii studiului mai subliniază un fenomen mai accentuat în presa românească decât în alte ţări europene, şi anume tabloidizarea.

În cazul mass-media private, satisfacerea cerinţelor publicului este scopul principal al funcţionării acestora, în condiţiile în care finanţarea se obţine din publicitate.

Interdependenţa dintre mass-media şi public, dar şi dintre mass-media şi celelalte substraturi sociale conferă presei scrise şi audiovizualului un rol central în evoluţia societăţilor democratice sau a celor în tranziţie, consideră autorii.

Conform specialiştilor, în procesul tranziţiei de la un regim totalitar la democraţie, mass-media are o funcţie duală: aceea a propriei restructurări şi cea a expunerii progresului democratic.

Astfel, deşi constituţiile adoptate după perioada comunistă au oferit o bază normativă pentru a redefini rolul pe care comunicarea de masă îl joacă într-un regim democratic, efectele vechilor mecanisme politice au rămas vizibile pe termen lung.

În concluzie, Christiana Christova şi Dirk Förger, autorii studiului Fundaţiei Konrad Adenauer, consideră că "România suferă încă din cauza efectelor erei comuniste", chiar şi în condiţiile în care, în ultimele două decenii, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte libertatea şi diversitatea în mass-media.