"În spatele cortinei", un film despre oameni zdrobiţi de comunism, a avut premiera la Bucureşti

Filmul "În spatele cortinei de fier", în regia lui Bogdan Mustaţă şi cu un scenariu semnat de Alin Mureşan, prezintă povestea comunizării forţate a României, urmărind principalele moduri prin care a avut loc destructurarea societăţii din perioada 1944-1951: de la desfiinţarea proprietăţii private, reforma agrară, reforma monetară, naţionalizarea obiectivelor industriale şi decapitarea armatei la fraudarea masivă a alegerilor electorale în favoarea Partidului Comunist, desfiinţarea pluralismului politic şi a libertăţii presei, subordonarea economiei intereselor Uniunii Sovietice şi abolirea monarhiei.

Însă nucleul documentarului îl constituie mărturiile unor români ale căror destine au fost puternic marcate de regimul comunist. Astfel, Radu Ciuceanu, Nicolae Purcărea şi Dinu Zamfirescu, foşti deţinuţi politici, vorbesc în film despre umilinţele îndurate în timpul regimului comunist şi despre bătăile crunte primite în timpul perioadei în care au fost arestaţi.

Totodată, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (fiica lui Toma Arnăuţoiu, care conducea grupul de rezistenţă anticomunistă din comuna Nucşoara, judeţul Argeş, şi a Mariei Plop, membră a aceluiaşi grup) vorbeşte în documentar despre familia sa. Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu s-a născut într-o grotă şi a fost dată la un orfelinat de Securitate. Tată ei a fost executat, iar mama a murit în închisoare. Crescută de părinţi adoptivi, a aflat abia la maturitate cine sunt părinţii ei.

Alin Mureşan, cel care semnează scenariul filmului "În spatele cortinei", a explicat că Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu a devenit într-un fel personajul principal al filmului.

"Nu era în scenariul iniţial să facem din doamna Arnăuţoiu într-un fel personajul principal al filmului, dar, pentru că unii dintre noi am plâns la filmare, aşa s-a întâmplat şi mă bucur că a ieşit aşa", a declarat Alin Mureşan, în faţa a circa trei sute de persoane prezente la premiera documentarului "În spatele cortinei", la Studioul "Horia Bernea" al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

La rândul său, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu a spus că, din punctul său de vedere, în acest documentar nu există personaje principale, ci oameni care transmit un mesaj. "Eu cred că filmul în sine ne pune pe umeri o povară foarte grea", a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, precizând că în prezent oamenii au de ales cum să vorbească despre comunism.

"E remarcabil că ei au început şi toţi trebuie să ne gândim şi să alegem foarte bine. Vom munci mult de tot citind documente, scoţând la iveală dosare, nume de oameni excepţionali. Oameni ale căror nume poate nici acum nu le ştim. Nu ştim locurile în care au fost îngropaţi, nu ştim ce s-a întâmplat cu ei sau cu familiile lor. Sau continuăm să vorbim despre comunism în lozinci? (...) Încurajăm oamenii de bună-credinţă care fac o muncă imensă ca să ne spună tuturor ce s-a întâmplat cu istoria aceasta necunoscută, cu istoria oamenilor necunoscuţi care au sfârşit şi vor sfârşi poate curând fără a fi cunoscuţi sau ne lăudăm cu câteva lucruri de paradă ca să acoperim subiectul comunism, să-l bifăm?", a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu.

Aceasta a mai spus că, dincolo de fapte şi date, istoria înseamnă "şi exemple morale". În acest sens, ea le-a amintit pe Marina Chirca, Victoria Trâmbiţaş şi Elisabeta Rizea.

"Cred că merită să vorbim despre perioada asta şi merită să vorbim despre oamenii care s-au opus într-un fel sau în altul comunismului (...). Noi nu vorbim aproape niciodată despre morală, despre caractere, vorbim despre alte lucruri. Probabil că istoria înseamnă şi planul moral al unei societăţi, iar România nu se poate plânge. A avut exemple de oameni excepţionali şi din punctul ăsta de vedere. Cred că este bine să-i arătăm lumii, ca atunci când se aude despre noi în străinătate să nu se spună doar România - Ceauşescu şi atât. România n-a însemnat numai Ceauşescu", a mai spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu.

La rândul său, regizorul Bogdan Mustaţă a spus că "În spatele cortinei" este un film dedicat oamenilor ca el, care nu cunosc istoria comunismului în România şi istoria în general. "M-am luat pe mine drept exemplu, m-am gândit cum ar putea fi văzut documentarul de cineva care nu ştie nimic despre comunism", a explicat Bogdan Mustaţă.

"'În spatele cortinei' este un proiect pe care îl facem noi, ca reprezentanţi ai oamenilor normali. Este făcut de noi pentru generaţiile tinere. Am făcut filmul în primul rând pentru cei care nu ştiu nimic despre această perioadă sau despre cei care au suferit în timpul comunismului", a spus şi Alin Mureşan, cel care semnează scenariul filmului.

Proiecţia filmului "În spatele cortinei" va fi reluată marţi, de la ora 19.00, tot în Studioul "Horia Bernea", iar discuţiile pe marginea subiectului filmului vor continua prin intermediul unei dezbateri moderate de Sorin Lavric, la care vor participa Christian Mititelu, Dinu Zamfirescu şi Alin Mureşan.

Filmul "În spatele cortinei" face parte din proiectul "În Spatele Cortinei de Fier. Studiu de caz: România", care a fost dezvoltat de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, în colaborare cu numeroase asociaţii şi instituţii din ţară şi din străinătate, cu sprijinul programului "Europa pentru Cetăţeni" al Uniunii Europene.

Proiectul include şi lansarea albumului foto-documentar "Rezistenţa armată. O istorie în imagini" (miercuri, de la ora 19.00, la Muzeul Ţăranului Român) şi prezentarea primelor două numere din colecţia de benzi desenate dedicată fenomenului Piteşti (joi, de la ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României).

După lansarea oficială din Bucureşti, proiectul va beneficia de un turneu de promovare în Piteşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Braşov, Berlin, Riga, Ljubljana, Bialystok şi Stockholm.

Mai multe detalii despre proiect şi lansări sunt disponibile pe www.cortinadefier.ro.